PSD-iștii clujeni dau din gură 100 de milioane de euro

Înainte de Paște, în stilul caracteristic al pesediștilor, liderii partidului au început să facă declarații populiste care nu au nici o susținere reală. Întâi, Ponta a declarat, după o discuție purtată cu europarlamentarul PSD Corina Crețu, că Uniunea europeană va acorda bani pentru construirea, nu a unui spital regional de urgență, ci a trei unități spitalicești: la Cluj, Craiova și Iași. Astfel, după aceste declarații salvgardiste, vom aștepta încă 10 ani pentru a se întâmpla… nimic. La câteva ore după declarațiile premierului, nici PSD-iștii clujeni nu s-au lăsat mai prejos și au anunțat că Proiectul Spitalul Regional de Urgență va primi 100 de milioane de euro.

Aflat la Craiova într-o ”vizită de lucru” alături de ministrul Liviu Dragnea, anchetat penal, premierul Victor Ponta a declarat public că România va absorbi de la Uniunea Europeană nu mai mult, nici mai puțin, de 300 de milioane de euro pentru construirea a trei spitale regionale de urgență, la Cluj, Craiova și Iași. În declarația făcută el a mai precizat că în acest demers a fost ajutat de Corina Crețu, parlamentar european din 2009 și cea care avea grijă de ”limba de lemn” a lui Iliescu din poziția de purtător de cuvânt. Chiar dacă își tocește garderoba de șase ani de zile pe scaunul de europarlamentar, Crețu nu a mișcat un deget până acum pentru acest proiect.

„Am negociat cu Comisia Europeană, cu Comisia Regio, cu doamna comisar Corina Crețu, și până la urmă am aprobat în Guvern Memorandumul și proiectul cu cele trei spitale regionale — Craiova, Cluj și Iași — va fi finanțat prin POR în formula următoare: proiectul este de 100 de milioane de euro pentru fiecare spital regional și va fi finanțat după formula: 50 milioane de euro contribuția UE, 40 milioane contribuția Guvernului și 10 milioane contribuția autorității locale. Eu zic totuși că și cele trei autorități locale sunt puternice și pot să bugeteze pe trei ani de zile cele 10 milioane de euro care reprezintă cofinanțarea”, a spus Ponta.

100 de milioane de gogonele

La câteva ore după aceste declarații fără nici un fundament real, PSD-iștii clujeni s-au dezmeticit și au confirmat declarațiile lui Ponta.

„După cum a menţionat premierul Victor Ponta, în urma unei serii de negocieri, purtate de Guvernul României cu Comisia Europeană, Comisia Regio şi comisarul pentru Politică Regională al Comisiei Europene, doamna Corina Crețu, a fost agreată modalitatea de finanţare a celor trei spitale regionale — Craiova, Cluj și Iași. Astfel, fiecare spital regional va beneficia de o finanţare de aproximativ 100 de milioane de euro. Spitalul Regional de Urgenţă Cluj va fi finanțat după formula: 50 milioane de euro contribuția UE, 40 milioane contribuția Guvernului și 10 milioane contribuția autorităților locale”, a declarat deputatul Aurelia Cristea, preşedintele PSD Cluj-Napoca. Potrivit lui Cristea, Spitalul Regional de Urgență Cluj urmează să fie construit în Florești, pe un teren de aproape 15 hectare și va fi dotat cu 800 de paturi, 37 de secții medicale și un heliport.

În același timp, factorii decidenți din cadrul CJ Cluj care ar fi trebuit să fie la curent cu această investiție susțin că nu știu nimic. Alexandru Coroian, membru în Comisia de amenajarea teritoriului, urbanism, investiţii, spune că din partea Guvernului nu se așteaptă la mare lucru, iar în cadrul CJ Cluj abia s-au pus în discuție sumele necesare pentru refacerea studiului de fezabilitate necesar în eventualitatea concretizării proiectului pe terenul din Florești

Nici Horațiu Catarig, membru în Comisia de prognoze, programe, buget-finanţe şi relaţii internaţionale din CJ Cluj, nu a putut oferi detalii despre acest lucru. ”Nu știam de acest lucru, dar o să citesc comunicatul colegilor să văd despre ce este vorba”, a declarat Catarig. Aurelia Cristea sau Remus Lăpușan nu au răspuns apelurilor reporterilor Gazeta de Cluj pentru a oferi detalii referitoare la cei 100 de milioane de euro.

Spitalul groazei părăsit

În anii 90, a existat un proiect pentru construirea unui spital regional în Mănăștur, la marginea cartierului. În urma unui “troc”, Ministerul Sănătăţii a acceptat să furnizeze fondurile cu condiţia ca administraţia judeţeană să găsească un teren disponibil. Terenul a fost găsit, dar autorităţile au pierdut din vedere faptul că pământul aparţinea unor clujeni care făcuseră cereri de retrocedare. Ulterior, construcţia respectivă a trecut în patrimoniul Ministerului Educaţiei, dar după ce proprietarii de drept a terenului pe care s-a ridicat clădirea au cerut pământul înapoi, nimeni nu mai recunoaşte “paternitatea” ruinei şi, implicit, a banilor plăți către firma SC TCI Contractor General. Marea parte din bani, peste 10 miliarde de lei vechi, a fost plătită către firma TCI Contractor General, care şi-a luat mâinile de pe acest proiect în 2003, lăsând clădirea neterminată. După câţiva ani, în care clădirea a fost scoasă la licitaţie, dar nimeni nu a vrut s-o cumpere, a venit Mihail Hârdău, fost ministru al Educaţiei, care s-a gândit că ruina ar mai putea înghiţi niște bani pentru a găzdui liceul şi academia de muzică din Cluj Napoca.

“Acel spital nu era în patrimoniul ministerului. Era la Consiliul Judeţean Cluj, dar am solicitat să vină la minister ca să facem o academie de muzică acolo. Însă, după ce am plecat de la minister, lucrurile s-au împotmolit pentru că au apărut niște litigii între primărie şi consiliu judeţean. Stiu că cei de la Primăria Cluj Napoca a încercat să îi compenseze cu ceva pe oamenii care aveau parcele de teren acolo, dar respectivii au refuzat. Oricum, situaţia este complicată acolo, referitor la patrimoniu”, declara Mihail Hârdău. În momentul de faţă, nimeni nu recunoaşte “paternitatea” asupra acestui proiect.

Până acum s-a plătit pentru ruine

La sfârșitul anilor 90,, Ministerul Sănătății a aprobat circa 150 de milioane de euro pentru construcția unui spital de urgență la Cluj.  În acea perioadă, Consiliul Județean (CJ) Cluj, care era condus de Victor Romulus Constantinescu, a plătit peste 10 miliarde de lei (un milion de ron) pentru construirea unei clădiri lăsate în paragină. Ulterior, construcția respectivă a trecut în patrimoniul Ministerului Educației dar, după ce proprietarii de drept ai terenului pe care s-a ridicat clădirea au cerut pământul înapoi, nimeni nu mai recunoaște “paternitatea” ruinei și, implicit, a miliardelor plătite către firma SC TCI Contractor General.

”Vizavi de clădirea din capătul cartierului Mănăștur, problema este că acel spațiul este neconform din punct de vedere european. Pentru a putea deveni spital, o clădire trebuie să îndeplinească anumiți parametri pentru a putea fi avizată. Clădirea respectivă nu poate fi avizată!”, explica Alexandru Coroian.