Serviciul Român de Informaţii dă jumătate de milion de lei pe plicuri clujene. SRI “hrăneşte” o suveică de afacerişti clujeni

Gazeta de Cluj vă prezintă cum Serviciul Român de Informaţii susţine, indirect, o reţea de oameni de afaceri. Prin unitatea 0461, SRI a cumpărat plicuri de aproape jumătate de milion de lei de la o societate clujeană. În cadrul firmei clujene se regăseşte un afacerist “conectat” la afaceri cu energie, iar o parte dintre amicii acestui personaj fac afaceri cu SRI-ul în domeniul supravegherilor electronice. De asemenea, legăturile de business dintre asociaţii care gravitează în jurul acestui “personaj-cheie” merg până la afacerea radarelor fixe.

Chiar dacă ofiţerii SRI au acces la internet, conturi de facebook, iar utilizarea calculatorului nu mai reprezintă o hibă pentru un angajat în cadrul Serviciilor, se pare că şefii instituţiei preferă comunicarea “analog”. Prin intermediul Unităţii Militare 0461 Bucureşti, adică una dintre unităţile Serviciului Român de Informaţii, s-au cumpărat plicuri în valoare de aproape 500.000 de lei. Firma care s-a pomenit cu un aşa contract este din Cluj Napoca şi se numeşte GPV România Prodcom Serv SRL. Această societate se ocupă de articolele de papetărie, are sediul în PIAŢA 1 MAI şi pe 2012 a avut o cifră de afaceri demnă de invidiat pentru obiectul de activitate pe care îl are: 37,9 milioane de lei!

Firma este administrată de clujeanul ANDREŞAN IULIU EMIL şi francezul DE COUESPEL JEAN GONZALVE MARIE JACQUES. Singurul acţionar este MAYER KUVERT NETWORK GMBH din Germania.

Conform ONRC, singurul reprezentant roman al firmei GPV ROMANIA PRODCOM SERV SRL face parte şi din Consiliul de Administraţie al Elret SA, o firmă clujeană care se ocupă de tranzacţiile cu energie şi care are sediul tot în Piaţa 1 Mai.

Alături  de Andreşan, printre administratorii firmei care face comerţ cu electricitate se numără şi NISTOR GHEORGHE GASPAR, patronul firmei NIS ELECTRONICS SRL, o altă societate abonată la contractele cu instituţiile statului, în special cu Imprimeria Naţională. Din administrarea Elret SA mai face parte şi clujeanul Dan Bogoş,  patronul General Security. SRI preferă şi firma clujeanului Bogoş, cu care a încheiat un contract pentru supravegherea prin intermediul camerelor video. Contractul respectiv a fost parafat nu direct, ci prin intermediul INSTITUTUTULUI PENTRU TEHNOLOGII AVANSATE, o “falangă” a Serviciului care desfăşoară activităţi de cercetare, proiectare şi micro-producţie, în domenii precum electronică, mecanică, optică, informatică, matematici aplicate sau comunicaţii. De asemenea, Bogoş se ocupă  şi de asigurarea serviciilor de securitate din parkingul primăriei clujene din P-ţa Lucian Blaga.

Afacerea radarelor fixe şi un pic de “Coldea”

Din cadrul Elret se distinge COLDEA GABRIELA MIHAELA, care este administrator şi la DELTA PHARM SRL, o societate deţinută de SINTAMARIAN LORIN LUCIAN şi VELENZA DUMITRU IULIAN, un afacerist din Constanţa. Sintamarian se numără printre patronii (SINTAMARIAN LORIN LUCIAN, BADIU IOAN RADU şi COLDEA GHEORGHE DOREL ) de la SC Benefic SRL, firmă care îşi are sediul tot în P-ţa 1 Mai. În primul rând, această firmă este cunoscută prin “Afacerea radarelor fixe”.

În urmă cu câţiva ani, două firme din Cluj, SC Codec şi Sc Benefic, au instalat radare fixe în mai multe localităţi. afacerea a fost una cu dedicaţie, deoarece firmele încasau cea mai mare parte din sumele plătite de şoferi. Instalarea acestor camere a fost făcută prin semnarea unui contract de parteneriat între Consiliul Judeţean Cluj prin preşedintele acestuia, senatorul PNL Marius Nicoară, reprezentanţii firmelor respective şi Ioan Păcurar, fostul şef al IPJ Cluj.

În urma publicării mai multor articole de presă, Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP) a contestat modalitatea de încheiere a protocoalelor de colaborare şi a dat în judecată consiliile locale pentru nerespectarea legilor achiziţiilor publice. După câştigarea proceselor, consiliile locale au fost nevoite să rezilieze contractele iar poliţia rutieră să închidă radarele.

În momentul de faţă, chiar dacă a gestionat o afacere de zile mari, firma Benefic pare cu un picior în groapă. Pe anul 2012, bilanţul ONR al acestei societăţi arată o cifră de afaceri de aproape 50.000 de lei, datorii de 4,1 milioane de lei şi nici un angajat.

De asemenea, este interesantă şi potrivirea de nume a celor doi Coldea din cadrul firmelor enumerate anterior şi Prim-adjunctul directorului SRI, general-maior Florian Coldea. Potrivit senatorului Valer Marian, “conform multor foşti şi actuali lucrători din Serviciul Român de Informaţii (SRI), şeful de facto al principalului serviciu secret din România este generalul Florian Mihai Coldea, primul adjunct al directorului SRI şi omul de încredere al preşedintelui Traian Băsescu. Generalul Coldea coordonează toată activitatea informativ – operativă a serviciului, directorul SRI, George Cristian Maior, conducând serviciul la nivel de reprezentare şi cooperare cu celelalte instituţii similare din ţară şi din străinătate. Primul adjunct al directorului SRI a fost propulsat în această funcţie, potrivit unor rudenii apropiate ale acestuia, pe filieră politică PDL, respectiv cu concursul primarului municipiului Arad, Gheorghe Falcă, şi a socrului acestuia Gheorghe Seculici. Primarul Gheorghe Falcă era, în perioada respectivă, secretar executiv naţional al PDL şi se afla în relaţii apropiate cu preşedintele Traian Băsescu, care i-a fost naş de căsătorie, precum şi naş de botez al unicului său copil. Gheorghe Seculici era vicepremier şi ministru al Economiei în Guvernul Tăriceanu I la data promovării lui Coldea în fruntea SRI. Seculici era şi şeful Cultului adventist de ziua a şaptea din România şi avea relaţii importante în Statele Unite ale Americii, unde achiziţionase casa fondatorului cultului adventist ( situată în Vermont).”

Radare cu istorie

La începutul anului 2007, firmele din Afacerea radarelor fixe au încheiat un protocol de colaborare cu IPJ Cluj şi Consiliul Judeţean Cluj pentru instalarea mai multor radare fixe în mai multe localităţi din judeţ. După un an de la încheierea actului, CJ Cluj a decis să se retragă din asociere, întrucât mai multe primării au fost amendate pentru nerespectarea legii achiziţiilor publice. IPJ Cluj a oprit funcţionarea acestor radare la sfârşitul lunii aprilie 2009, lucru care s-a întâmplat la nivel naţional.