Afacere de familie cu protejatul lui Boc. Cum au prins-o procurorii pe Peter Tunde cu BACul măsluit

La sfârșitul lunii ianuarie, Tribunalul Cluj a condamnat-o pe Peter Tunde, fostul adjunct al Inspectoratului Școlar Cluj la pedeapsa cu doi ani și șase luni închisoare pentru infracțiunea de trafic de influență în formă continuată și a dispus confiscarea sumei de 10300 euro primite atunci când se afla în poziția de adjunct al inspectoratului pentru a-și exercita influența în promovarea unor examene de bacalaureat sau de grad. Gazeta de Cluj vă prezintă motivarea deciziei instanței de judecată, care prezintă felul în care aceasta apela atât la vulnerabilitatea părinților, cât și la disponibilitatea profesorilor de a face un ban în plus. Judecătoarea reține și faptul că fiul acesteia, angajat al Primăriei și apropiat al primarului Emil Boc, era conștient și poate chiar părtaș la traficul de influență.

Instanța arată că, potrivit rechizitoriului, ”anterior demarării examenelor scrise (de bacalaureat, n.r.), inculpata Peter Tunde Ilona Csilla a stabilit înţelegeri cu aparţinători ai unor candidaţi referitor la modalitatea în care aceasta ar putea să sprijine candidaţii în obţinerea unor note de promovare. Astfel, se reţine că, în mod concret inculpata Peter Tunde a promis că va „încerca” să intervină la membrii comisiilor de corectare a lucrărilor de examen pentru a-i determina pe aceştia să noteze favorabil lucrările unor candidaţi, pentru fiecare probă pretinzând plata sumei de 600 euro (la examenele de română, matematică sau fizică) şi suma de 500 euro (pentru proba de geografie).

Cum identificau lucrările ”plătitorilor”

Pentru a putea realiza efectiv intervenţiile în etapa de corectare era necesar ca lucrările candidaţilor să fie identificate anterior desecretizării colţului închis al lucrării, astfel că inculpata a instruit aparţinătorii candidaţilor ca în fiecare lucrare să fie inserată o „parolă” de recunoaştere poziţionată pe pagina a 3-a lucrării, în coltul din dreapta sus (un cuvânt care se repeta: spre ex: „adică”, „propunere”, „relief, sau un număr, o ecuaţie, spre ex: „90”, „5a-5b”, care să fie apoi tăiate). De asemenea, a mai stabilit ca, la ieşirea de la fiecare probă scrisă pentru care s-au cerut intervenţii, să-i fie comunicat prin sms numărul de pagini scrise, element suplimentar care ajuta la identificarea lucrărilor.

Inculpata a pretins ca sumele de bani să-i fie remise anterior examenelor, iar în situaţia în care nu reuşea să realizeze promovarea, urma să restituie banii primiţi. Probaţiunea dosarului a relevat faptul că influenţa de care inculpata Peter Tunde se prevala că o are la profesorii corectori era una reală, aceasta realizând efectiv intervenţii la cadrele didactice care au fost desemnate la evaluarea lucrărilor de bacalaureat, după cum rezultă din declaraţiile date de aceşti profesori ce au fost audiaţi în calitate de martori.

S-a speriat, dar a mers mai departe

Pentru sesiunea de vară a bacalaureatului, inculpata Peter Tunde a fost desemnată la data de 29 iunie 2014, prin tragere la sorţi, ca preşedinte al Comisiei de Bacalaureat al Centrului de examen Colegiul tehnic „…..” din Cluj-Napoca. În chiar prima zi de examene, în data de 30 iunie 2014 la ora 11,00, din dispoziţia ministrului educaţiei naţionale, inculpata Peter Tunde a fost înlocuită din funcţia de preşedinte, sens în care a fost emisă Decizia nr…../30.06.2014 (filele 34-35, vol.III d.u.p.). S-a stabilit că măsura a fost luată în contextul în care, la nivel de minister, asupra inculpatei planau suspiciuni de implicare în fraudă astfel că ministrul a apreciat că se impune înlocuirea inculpatei din comisie. (…)

În acest sens, inculpata a luat legătura telefonic cu suspecţii şi inculpaţii în cauză cărora le-a transmis prin intermediul unor mesaje scrise să nu mai facă semne distinctive în lucrări, să nu mai taie niciun cuvânt din cele scrise, fiind evident că aceasta s-a alertat vizavi de măsura dispusă de minister: ” Mâine, Zs să nu taie nimic. Vorbim după. Nici SMS” sau „Să nu taie peste nimic!”, respectiv „Sa nu mai pună acolo sus nimic!!! Tăiat”. Aceste mesaje vin să confirme faptul că inculpata Peter Tunde a avut exact genul de înţelegeri prezentate ca fiind modalitate de fraudă, tipar de recunoaştere a lucrărilor, însă a renunţat la efectuarea de intervenţii şi, chiar mai mult, a dorit ca semnele să nu mai apară în lucrări pentru a evita orice suspiciune suplimentară.

Pentru că nu a realizat promisiunile de a interveni şi a rezolva promovarea examenelor, inculpata Peter Tunde a restituit imediat după terminarea probelor de bacalaureat sumele primite de la suspecţii B.A., P.S.şi B.F.. Cu inculpaţii C.I.G.şi Perşa Vasile Felician, precum şi cu suspecţii K.E.şi B.V.a convenit ca pentru sumele remise să realizeze intervenţii în sesiunea de toamnă a bacalaureatului.

Cu toate că, prin mijloacele sale de relaţionare inculpata Peter Tunde a aflat că era suspectată de corupţie, aceasta a depăşit cu repeziciune perioada de stres şi a revenit la conduita infracţională, implicându-se după numai câteva zile de la data de 30 iunie 2014 în acte de corupţie vizând promovarea frauduloasă şi în schimbul unor foloase materiale a examenelor de definitivat şi titularizare ce au fost susţinute de cadrele didactice la datele de 14 şi, respectiv, 21 iulie 2014.

Specialistă în marketingul șpăgii

Inculpata era pe deplin conştientă de valoarea influenţei pe care o trafica, folosindu-şi funcţia în mod vădit în scopul obţinerii de venituri ilicite, promovându-şi „marfa” cu un adevărat simţ de marketing. În acest sens, este relevantă declaraţia dată de cumpărătorul de influenţă V.Z. (f. 260 vol. I d.u.p), care a descris modul în care inculpata a somat-o să se hotărască pe loc dacă o interesează serviciile pe care i le poate pune la dispoziţie, deoarece este ultima ei şansă, mai există şi alţi candidaţi iar posturile sunt din ce în ce mai puţine deoarece sunt tot mai puţini copii, valoarea influenţei fiind preţuită de inculpată la suma de 2500 euro.

Instanţa reţine suplimentar caracterul repetitiv al activităţii infracţionale, actele dosarului infirmând susţinerile inculpatei Peter Tunde în sensul că faptele deduse judecăţii ar avea caracter accidental, fiind determinate de întoarcerea fiicei inculpatei din străinătate şi necesitatea asigurării unor venituri pentru asigurarea unui viitor profesional în beneficiul acesteia.

Împrejurarea că inculpata dezvoltase un adevărat sistem de relaţii la care putea apela în scopul reuşitei intervenţiilor transpare cu claritate şi din abilitatea şi uşurinţa utilizării unui limbaj codificat asociat noţiunilor de modă, croitorie (mesajele şi convorbirile telefonice abundând în noţiuni de genul stofe, metri de material, culoare de material, măsuri, modele, spectacol de modă), dar şi din ritualul sugestiv al scrierii pe hârtie a cuantumului sumei pretinse, fără a verbaliza pretenţia, hârtia rămânând de fiecare dată în posesia inculpatei.

Omul lui Boc știa de afacerile necurate ale mamei sale

În acest sens, instanţa remarcă faptul că o mare parte dintre cumpărătorii de influenţă proveneau din mediul profesional al fiului inculpatei (fiind angajaţi ai Primăriei Cluj-Napoca), sau au fost recrutaţi prin intermediul acestui mediu profesional, referindu-ne în acest sens la martorele C.I. şi B.A., care au fost şi ele cercetate penal în prezenta cauză, inculpata acţionând în acelaşi scop şi în favoarea unor cumpărători de influenţă pe care îi cunoscuse ocazional (cu prilejul desfăşurării unor activităţi gospodăreşti sau imobiliare- cum e situaţia numitului B.F.), sau în mediul său profesional (cum e situaţia numitului B.V., jandarm). Instanţa găseşte deosebit de semnificativ şi faptul că inculpata Peter Tunde recruta cumpărătorii de influenţă cel puţin indirect şi prin intermediul fiului său, prin urmare deducem de aici că nu a făcut un secret din preocupările sale ilicite faţă de acesta. În acest sens este semnificativ faptul că numitele C.I.şi B.A. sunt colege de serviciu cu fiul inculpatei, iar fiica cumpărătorului de influenţă B.V.se pare că a avut o relaţie de prietenie cu acelaşi fiu al inculpatei.

Instanţa subliniază că din actele dosarului transpare faptul că nereuşita intervenţiilor inculpatei nu s-a datorat în nici un caz lipsei sale de influenţă, cum apărarea a dorit să acrediteze, ci imposibilităţii de identificare a lucrărilor sau a identificării greşite, mai ales că aceasta a fost pusă în situaţia de a acţiona prin interpuşi (de a nu măsura personal materialele, potrivit exprimării inculpatei). În sensul acestei concluzii este modul în care inculpata îşi permitea să insinueze necesitatea intervenţiei cu orice cadru didactic, indiferent de specializarea acestuia (aşadar nu numai faţă de cadrele didactice din cadrul catedrei de limba maghiară), prin prisma autorităţii pe care i-o conferea funcţia de inspector şcolar general adjunct şi de a cere explicaţii profesorilor corectori în caz de nereuşită”, arată motivarea redactată de magistratul de la Tribunalul Cluj.