Legea Avocaturii, o palmă dată de Ponta procurorilor DNA

Plenul Senatului a adoptat, luni, 29 iunie, proiectul de lege privind modificarea şi completarea legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, împreună cu noi amendamente ce includ modificări criticate vehement de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA). Totodată, noul proiect de lege ar favoriza unii oameni politici, cum ar fi Victor Ponta sau Dan Şova, cercetaţi, în prezent, pentru fapte ilegale comise în perioada în care îşi exercitau profesia de avocaţi.

DNA critică noile modificări aduse legii avocaturii, susţinând că “ar avea drept consecinţă nulitatea unor probe deja administrate în dosarele instituţiei”.

”Adoptarea unor astfel de modificări ar crea o exceptare a unor categorii profesionale de la aplicarea dispoziţiilor Codului de Procedură Penală care trebuie să se aplice tuturor persoanelor indiferent de profesia pe care o exercită. Actualul Cod de Procedură Penală asigură suficiente garanţii privind exercitarea activităţii de avocat precum şi confidenţialitatea relaţiei avocat-client. În prezent, activităţile care determină efectuarea unor percheziţii sau alte acţiuni investigative la sediul unor cabinete de avocatură, se pot realiza doar atunci când există date că avocatul săvârșeşte sau pregăteşte comiterea unei infracţiuni, astfel de măsuri fiind exercitate cu controlul prealabil al judecătorului. Adoptarea unui astfel de proiect ar avea ca şi consecinţă nulitatea unor probe deja administrate în dosarele Direcţiei Naţionala Anticorupţie, aflate atât în fazade urmărire penală, cât şi pe rolul instanţelor de judecată”, a explicat DNA, potrivit HotNews.

Avocații trebuie să se ”deconspire”

Potrivit expunerii de motive a propunerii legislative inițiate de un grup de parlamentari din întreg spectrul politic, Legea 51/1995 privind exercitarea profesiei de avocat trebuie modificată și completată ca urmare a noilor coduri și a jurisprudenței CCR pentru punerea de acord a dispozițiilor legii cu deciziile Curții.

Potrivit amendamentelor introduse în proiectul de lege adoptat luni în plenul Senatului, înscrisurile, suporturile de sunet, imagine şi date, precum şi imaginile şi alte reprezentări aflate în posesia avocatului, se exceptează de la ridicare, sechestrare sau confiscare. Amendamentul este valabil doar daca avocatul nu este suspect de fapte penale sau de favorizarea infractorului, nu obstrucţionează justiţia sau ascunde bunuri implicate în săvârşirea unei infracţiuni.

Totodată, acelaşi proiect de lege stabileşte că avocatul nu va răspunde în faţa legii dacă nu denunţă infracţiuni planificate de care află prin prisma profesiei, exceptând omorul sau uciderea din culpă, genocidul, crima împotriva umanităţii sau crima de război, răpirea, luarea de ostateci sau atacul terorist.

Un alt amendament obligă avocaţii să depună la barou o declaraţie pe propria răspundere din care să reiasă că nu sunt lucrători operativi sau neoperativi, inclusiv acoperiţi informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii. De asemenea, aceştia nu au voie să-şi exercite profesia în instituţiile de justiţie în care performează rudele acestora de până la gradul trei, inclusiv.

Ministerul Justiției se ascunde după ochelari de cal

Proiectul de lege privind organizarea şi exercitarea profesiei de avocat a fost înregistrat la Senat în Decembrie 2014. Senatorii au adoptat proiectul luni, 29 iunie, cu 85 de voturi “pentru”, 41 de voturi “împotrivă” şi două abţineri, cameră decizională fiind Camera Deputaţilor.

Ministrul Justiției Robert Cazanciuc, fost coleg al lui Victor Ponta, a declarat că unele modificări la legea avocaților nu au fost văzute de experții din MJ, fiind propuse în Parlament, iar, din acest motiv, nu a susținut acest proiect decât în măsura în care acestea se refereau la organizarea profesiei, informează Agerpres.

“A fost o inițiativă parlamentara care a trecut într-o formă de consultare la MJ, în care noi am fost de acord cu anumite modificări referitoare la organizarea profesiei, dar cu altele nu am fost de acord. Unele modificări au fost propuse chiar în Parlament, nu au fost văzute de colegii din MJ, de aceea nu am susținut acest proiect decât în măsura în care au fost aduse unele modificări la organizarea profesiei de avocat. O să facem o analiză, articol cu articol, în perioada următoare, pentru a veni cu un punct de vedere foarte concret la Camera Deputaților în septembrie”, a afirmat Cazanciuc.

UNBR-ul nuanțează

În contextul aprobării de către Senat a Legii privind modificarea și completarea Legii Avocaturii, reprezentanții UNBR au făcut câteva precizări, mai ales în legătură cu afirmația DNA referitor la apariția nulității unor probe – efect al votării proiectului.

”Dispozițiile din proiectul de lege se referă la protejarea comunicărilor dintre client și avocat, atâta vreme cât avocatul nu este suspectat de comiterea unor infracțiuni. Principiile secretului profesional și al confidențialității comunicărilor avocat – client sunt garanții ale drepturilor fundamentale la apărare și la un proces echitabil. Proiectul de lege tinde să apere aceste garanții și să apere atât avocatul, cât și justițiabilul, de presiunile nejustificate legal, în vederea obținerii de probe, arată instituția.

Astfel, în proiectul adoptat de Senat, se precizează foarte clar că perchezițiile la sediul avocatului și confiscarea de documente, indiferent de suportul pe care se află, sunt admisibile numai în măsura în care avocatul însuși nu este suspectat, potrivit unor indicii temeinice, că a comis fapte penale.

Restricțiile privind măsura confiscării nu sunt aplicabile în situația în care avocatul contribuie la disimularea provenienței bunurilor obținute ilegal, dacă avocatul ascunde un bun provenit dintr-o infracțiune, disimulează proveniența acestuia sau obstrucționează ori periclitează identificarea provenienței, identificarea, confiscarea, ridicarea sau punerea sub sechestru a unui astfel de bun”, precizează avocații.