Magistraţii pot fi masoni, dar să ştim şi noi!

La mijlocul lunii august, când majoritatea magistraţilor se prăjeau la soare, plenul Consiliului Superior al Magistraturii, a adoptat o hotărâre conform căreia magistraţii pot face parte din masonerie, însă trebuie să facă public acest lucru în declaraţia de interese. Hotărârea are o latură contradictorie pentru că, interpretată, ar putea contraveni unui articol constituţional care spune că în România organizaţiile secrete sunt interzise. Pe de altă parte, în momentul de faţă, masoneria română se autointitulează o organizaţie “discretă”, şi nu secretă, însă, totuşi, nu e ca şi cum şi-ar publica deconturile “fraţilor” în Monitorul Oficial.

Întruniţi în timpul vacanţei, plenul membrilor Consiliului Superior al Magistraturii a adoptat, pentru cei interesaţi, o hotărâre care pare desprinsă din Caragiale. Intitulată generic “o semnăm şi-o dăm anonimă”, hotărârea CSM presupune că magistraţii care fac parte din organizaţiile masonice trebuie să îşi declare apartenenţa.
“Judecătorii şi procurorii au obligaţia de a completa în cadrul declaraţiei de interese prevăzută de art. 5 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 şi de Legea nr. 176/2010, modificată, calitatea de membru în asociaţii, fundaţii sau alte organizaţii neguvernamentale, inclusiv cele masonice”, arată hotărârea CSM
În acelaşi timp, în România organizaţiile masonice sunt “discrete”, fiind exclusiv decizia fiecărui membru dacă recunoaşte în faţa neiniţiaţilor dacă face parte sau nu din acest grup exclusivist. Pe de altă parte, în Constituţia României este stipulat, sec, faptul că “asociaţiile cu caracter secret sunt interzise”.
La nivel naţional, Marea Lojă din România are circa 12.000 de membri, însă numele lor sau ale celor care conduc cele 400 de loji nu sunt publice.
Astfel, se poate presupune că un judecător sau un procuror este mason şi, în acest fel, are 12.000 de “fraţi”. Potrivit legii, un magistrat trebuie să fie imparţial, însă dacă situaţia conjuncturală îl împiedică să facă acest lucru, el trebuie să se abţină de judecarea sau cercetarea dosarului respectiv. De obicei, cererile de abţinere se fac atunci când sunt implicate rudele, partenerii de afaceri, etc, însă toate aceste cazuri pot fi verificate. Însă, în cazul celor 12.000 de “fraţi”, doar masonii pot verifica dacă magistratul s-a comportat corespunzător sau nu. Unul dintre cele mai importante crezuri masonice constă în sprijinirea şi oferirea de ajutor între “fraţi”, în acelaşi timp fiind păstrat cu stricteţe şi secretul apartenenţei la această societate.

Hotărâri pentru masoni “în cascadă”
Făcând abstracţie de teoria conspiraţiei, hotărârea luată de CSM la mijlocul lunii august vine “în cascadă” după o alta, privitoare tot la masoni, care a fost adoptată în urmă cu câteva luni.
Comisia nr. 2 Eficientizarea activității CSM și a instituțiilor coordonate, parteneriatul cu instituțiile interne și societatea civilă din 16 aprilie 2013 a luat în discuție nota Direcției legislație, documentare și contencios (DLDC) a CSM privind posibilitatea sau imposibilitatea judecătorilor și procurorilor de a face parte dintr-o organizație masonică. “Cu majoritate de voturi, Comisia și-a însușit punctul de vedere al DLDC în sensul că judecătorii și procurorii pot face parte dintr-o organizație masonică”, se arată în minuta ședinței în cadrul căreia a fost luată această decizie.
Conform unui magistrat clujean această hotărâre nu ar fi trebuit adoptată pentru că, în același fel în care magistrații nu au voie să facă parte din partide politice, la fel nu ar trebui permisă apartenența judecătorilor sau procurorilor în cadrul unor structuri create pe o ierarhie.
“În primul rând, pentru români masoneria este privită ca un fel de mafie, o societate nebuloasă pe care majoritatea nu o înțelege și din pricina asta se teme. Însă cel mai important aspect al masoneriei este că această societate este bazată pe o ierarhie în care membrii sunt subordonați între ei. Mai mult, masonii sunt devotați lojilor din care fac parte și dacă un magistrat va fi pus în situația să judece sau să ancheteze un membru superior lui ca grad în cadrul masoneriei există mari semne de întrebare asupra echitabilității judecătorului sau procurorului pus în această situație. Apoi, masoneria nu este o asociație oarecare stiințifică, ci devine un stil de viață care primează înaintea slujbei”, este de părere sursa citată.

Liber la masonerie, dar să ştie tot “boborul”
Conform hotărârii CSM, „judecătorii şi procurorii au obligaţia de a completa în cadrul declaraţiei de interese prevăzută de art. 5 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 şi de Legea nr. 176/2010, modificată, calitatea de membru în asociaţii, fundaţii sau alte organizaţii neguvernamentale, inclusiv cele masonice. Posibilitatea judecătorilor şi procurorilor de a face parte din asociaţii fără scop patrimonial nu contravine normelor legale care reglementează incompatibilităţile şi interdicţiile, în măsura în care organizaţiile respective sunt înregistrate legal, îndeplinesc cerinţa prevăzută în art.11 alin.(3) din Legea nr. 303/2004 şi în art. 6 alin. (3) din Codul deontologic al magistraţilor şi funcţionează în limitele scopului şi activităţilor declarate şi autorizate de către instanţele judecătoreşti prin hotărârile privind înscrierea în Registrul persoanelor juridice fără scop patrimonial”, se arată în document.

O societate “discretă”
Potrivit dicționarului enciclopedic „The New Encyclopedia Britannica“, francmasoneria este cea mai vastă societate secretă din lume, răspândindu-se mai cu seamă datorită întinderii în sec. al XIX-lea a Imperiului Britanic (mai corect spus ar fi însă: „societate discretă“). Însă francmasoneria a funcționat în secret doar atunci și acolo unde a fost interzisă de lege. Ea nu este prin natura ei o asociație secretă, deși prezintă asemănări cu Școlile de Mistere din Antichitate. Însă, potrivit definiției date de masonii înșiși, masoneria este: „o asociație de oameni liberi și de bune moravuri care conlucrează pentru binele și progresul societății prin perfecționarea morală și intelectuală a membrilor săi.“

Răzvan Robu