Magistraţii sunt pe cale să înceapă o vânătoare de vrăjitoare. Ei au cerut, prin intermediul Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR) să verifice, prin intermediul CSAT, dacă în rândurile lor se află ofiţeri SRI sub acoperire. Ulterior, plenul CSM a luat în discuţie în şedinţa de miercuri solicitarea Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România de a se face „demersurile necesare” în vederea verificării şi eliminării eventualilor ofiţeri acoperiţi din magistratură şi a se cere clarificări în acest sens de la Serviciul Român de Informaţii.

 

Săptămâna aceasta, UNJR şi CSM au cerut o serie de lămuriri din partea Serviciului Român de Informaţii pentru a afla dacă printre magistraţi se află ofiţeri SRI sub acoperire. ”UNJR este profund îngrijorată faţă de recentele declaraţii publice potrivit cărora în rândul magistraţilor ar exista ofiţeri acoperiţi ai serviciilor secrete, precum şi că instanţele de judecată au devenit ,,câmp tactic” al serviciilor de informaţii, a solicitat azi, 11 mai 2015, Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), garantul independenţei justiţiei, să verifice dacă toţi procurorii şi judecătorii respectă interdicţia de a nu fi lucrători de orice fel ai serviciilor de informaţii, iar rezultatul să fie făcut public, pentru restabilirea încrederii în justiţie.

De asemenea, UNJR a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii să ceară de urgenţă clarificări publice Serviciului Român de Informaţii, care trebuie să explice corpului de magistraţi şi societăţii ce înseamnă concret «câmp tactic», când vine vorba de justiţie, şi care sunt mijloacele prin care serviciul operează în acest «câmp tactic». Serviciului Roman de Informatii trebuie, de asemenea, să explice care este cadrul legal ce permite acestui serviciu să îşi menţină «interesul/atenţia până la soluţionarea definitivă a fiecărei cauze», în ce constă în mod efectiv acest «interes», care sunt limitele sale, de ce garanţii este însoţit şi ce control se exercită asupra sa”, arată reprezentanţii UNJR.

 

Magistraţi fără dreptul de a şti secrete de stat

Există mari şanse ca în rândul magistraţilor să fie asemenea specimene. Atunci când se judecă un proces în care au fost implicaţi şi agenţi sub acoperire ai SRI magistratul ar trebui să aibă acces la o serie de documente clasificate, iar accesul este dat de un certificat ORNISS (Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat). Spre exemplu, în instanţele clujene nu există nici un magistrat care să deţină un astfel de certificat, chiar dacă în instanţele din jurisdicţia Curţii de Apel Cluj s-au judecat procese în care s-au vehiculat informaţii clasificate.

Este vorba de cazurile Apostu şi Bica, cel al spionului bulgar Stamen Stanchev, sau al fostului ministru Zsolt Nagy, ori dosarele Gazeta etc., au fost instrumentate prin intermediul mai multor înregistrări şi filaje făcute de SRI sub “umbrela” nerespectării Siguranţei naţionale. Magistratul Georgiana Iorgulescu a făcut un raport vizavi de aceste certificate, iar documentul arată că “executivul, prin instituţiile care verifică “compatibilitatea” magistratului cu utilizarea informaţiilor clasificate, se substituie Consiliului Superior al Magistraturii, singurul for abilitat să se pronunţe în ceea ce priveşte profilul moral şi profesional al magistraţilor. Executivul, prin structurile subordonate, poate decide cărui magistrat îi emite autorizaţie de acces/certificat de securitate şi cărui magistrat nu îi emite un astfel de act având în felul acesta vocaţia “de a-şi alege” judecătorii care judecă o anume categorie de cauze, lucru care intră în conflict cu noţiunea de tribunal independent şi imparţial prevăzută de art.6, alin.1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Mai mult, acordarea acestor autorizaţii de către preşedintele instanţei ori acţionarea de către vicepreşedinte în calitate de funcţionar de securitate (lucru valabil şi în cazul parchetelor), pot ridica suspiciuni cu privire la agrearea sau neagrearea de către Executiv a unor persoane cu funcţii de conducere, lucru inacceptabil pentru autoritatea judecătorească. De altminteri, aceste prerogative ale magistraţilor cu funcţii de conducere exced cadrului legal prevăzut de către Legile 303, 304 şi 317/2004. Se încalcă, astfel, principiul repartizării aleatorii a cauzelor, întrucât magistraţii nu au obligaţia de a solicita o astfel de autorizaţie, iar, în ipoteza unei cauze care are drept material probator documente clasificate, cutuma indică faptul că acel dosar este repartizat prin rostogolire până cade “aleatoriu” la un complet aflat în posesia autorizaţiei ORNISS. Acest lucru intră în coliziune cu acelaşi articol 6 al CEDO”, explică magistratul.

 

Băsescu aruncă o piatră, ceilalţi fuga după ea

Vânătoarea de vrăjitoare pe care vor să o ducă magistraţii împotriva SRI-iştilor a pornit de la o serie de declaraţii făcute de Traian Băsescu. ”fostul preşedinte al României şi, implicit, fostul preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, a afirmat în public şi în mod neechivoc că: ,,O altă problemă e legată de foştii ofiţeri acoperiţi printre magistraţi. Până în 2004, serviciile au considerat, ca de altfel şi aceşti magistraţi, că pot să încalce Constituţia din 1991. Destui dintre ei au fost, sunt unii dintre ei. Ei, aceşti oameni, de teamă să nu se afle că au încălcat Constituţia din 1991, sunt şantajabili. Ştiţi care e motivul pentru care am cerut să se scoată cele 3 milioane de dosare ale fostei Securităţi? Pentru că ele erau folosite de unii din S.R.I. să şantajeze. Ei, cei care au fost acoperiţi funcţionează în continuare. (…)”. Aceste afirmaţii au fost reluate în mod repetat în spaţiul public.

Declaraţiile celui care a fost şef al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării sunt zguduitoare, deoarece afirmă că până în 2004 se ştie că au existat persoane în rândul magistraţilor care au încălcat legea sistematic, fiind incompatibili. Acelaşi fost şef al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării afirmă că după 2004 a cerut serviciilor să îi retragă pe cei acoperiţi din justiţie, însa nu ştie dacă acest lucru s-a întâmplat.

O astfel de informaţie, esenţială pentru buna funcţionare a justiţiei, nu a fost verificată timp de zece ani, iar de tot atâţia ani nimeni nu ştie dacă aceşti ofiţeri au fost retraşi din magistratură sau nu.

Chiar dacă afirmaţia este făcută acum, de către o persoană care avea ea însăşi obligaţia de a dispune efectuarea acestor verificări, din calitatea de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, şi, deci, obiectivitatea sa ar putea fi pusă la îndoială, efectele nu sunt mai puţin grave.

Prin folosirea acestei vulnerabilităţi, speculată repetat în spaţiul public, se formează un nou tip de presiune pe justiţie, la fel de gravă. Suspiciunea creată în acest mod afectează negativ munca fiecărui magistrat, în special a celor chemaţi să judece în prezent dosare de un interes deosebit pentru opinia publică, deoarece se inoculează acesteia ideea că aceşti magistraţi nu ar fi independenţi.

Gravitatea declaraţiilor repetate privind existenţa ofiţerilor acoperiţi din justiţie este escaladată de afirmaţia directorului Direcţiei Juridice a Serviciului Român de Informaţii care, într-un interviu recent, declară că instanţa de judecată a devenit ,,câmp tactic” de operaţiuni al serviciilor de informaţii. În acelaşi interviu, acesta afirmă că “în prezent ne menţinem interesul/atenţia până la soluţionarea definitivă a fiecărei cauze” din instanţă.

Înţelegând importanţa misiunii pe care Serviciul Român de Informaţii o are în prezervarea securităţii naţionale, conturate de Legea 51/1991 privind siguranţa naţională a României, trebuie să subliniem că orice depăşire a acestui cadru legal nu face decât să vulnerabilizeze atât sistemul judiciar, cât şi însuşi serviciul de informaţii. Orice suspiciuni şi orice ambiguitate subminează rolul pe care cele două instituţii fundamentale trebuie să îl joace în protejarea drepturile fundamentale, pe de-o parte, şi garantarea securităţii naţionale, pe de altă parte. Aceste obiective nu pot fi îndeplinite fără încrederea cetăţenilor în profesionalismul şi buna credinţă a celor două părţi”, mai arată reprezentanţii UNJR.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.