Membrii unei comisii din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii au decis că magistraţii pot face parte din masonerie. Conform minutei şedinţei în care a fost adoptată această hotărâre, un singur vot a fost înregistrat împotrivă, restul magistraţilor fiind de acord cu noua reglementare. Printre cei care şi-au exprimat votul se numără foştii şefi ai CSM, Horaţiu Dumbravă, Alina Ghica sau judecătorul clujean Cristi Danileţ. De asemenea, conform unei hotărâri mai vechi a CSM, s-a hotărât şi că unui judecător mason nu îi este interzis să judece un alt mason, aşa cum nici unui procuror nu îi este interzis să cerceteze un alt mason.
Comisia nr. 2 Eficientizarea activităţii CSM şi a instituţiilor coordonate, parteneriatul cu instituţiile interne şi societatea civilă din 16 aprilie 2013 a luat în discuţie nota Direcţiei legislaţie, documentare şi contencios (DLDC) a CSM privind posibilitatea sau imposibilitatea judecătorilor şi procurorilor de a face parte dintr-o organizaţie masonică. “Cu majoritate de voturi, Comisia şi-a însuşit punctul de vedere al DLDC în sensul că judecătorii şi procurorii pot face parte dintr-o organizaţie masonică”, se arată în minuta şedinţei în cadrul căreia a fost luată această decizie.
Conform unui magistrat clujean această hotărâre nu ar fi trebuit adoptată pentru că, în acelaşi fel în care magistraţii nu au voie să facă parte din partide politice, la fel nu ar trebui permisă apartenenţa judecătorilor sau procurorilor în cadrul unor structuri create pe o ierarhie.
“În primul rând, pentru români masoneria este privită ca un fel de mafie, o societate nebuloasă pe care majoritatea nu o înţelege şi din pricina asta se teme. Însă cel mai important aspect al masoneriei este că această societate este bazată pe o ierarhie în care membrii sunt subordonaţi între ei. Mai mult, masonii sunt devotaţi lojilor din care fac parte şi dacă un magistrat va fi pus în situaţia să judece sau să ancheteze un membru superior lui ca grad în cadrul masoneriei există mari semne de întrebare asupra echitabilităţii judecătorului sau procurorului pus în această situaţie. Apoi, masoneria nu este o asociaţie oarecare ştiinţifică, ci devine un stil de viaţă care primează înaintea slujbei”, este de părere sursa citată.
Sute de masoni se pot ascunde în spatele robelor
Conform istoricului clujean Tudor Sălăgean, în ţară există peste 10 loji masonice care pot număra de câteva zeci la câteva sute de membri fiecare.
“În România, cred că există un număr mai mare de zece loji masonice, chiar numărul obedienţelor se apropie de 15. Unele dintre acestea numără probabil peste zece mii de membri, altele doar câteva sute. Este greu de făcut o diferenţiere. Există patru sau cinci obedienţe care sunt mai importante. Marea Lojă Naţională din România are peste zece mii de membri şi este recunoscută de Marea Lojă a Angliei, fiind considerată din acest motiv singura lojă regulară. (…) În România, perioada de după 1990 este probabil cea mai complicată şi cea mai greu de descifrat perioadă a francmasoneriei. În această perioadă există o proliferare extremă a organizaţiilor masonice şi există conflicte între ele pentru că fiecare organizaţie, fiecare conducător al acesteia încearcă să afirme identitatea propriei organizaţii şi de acolo provin conflictele”, explica istoricul clujean într-un interviu acordat Gazetei de Cluj.
De asemenea, el mai adăuga şi faptul că în unele situaţii membrii masoneriei au luat decizii prin care s-a schimbat cursul istoric al ţării.
“În România există mai multe obedienţe masonice, fiecare dintre ele are o politică diferită în raport cu societatea şi cu mass-media. Sunt obedienţe care sunt foarte deschise, ale căror mari maeştri apar în societate, dau interviuri, prezintă cărţi, dar sunt şi obedienţe care îşi ţin identitatea secretă. Fiecare urmează linia pe care o consideră cea mai potrivită. Niciuna dintre ele nu face parte din clasa politică, din Parlament sau din Guvern. În trecut, au fost perioade în care rolul francmasoneriei a fost foarte important. Masoneria a patronat sau chiar a contribuit decisiv la evenimente foarte importante din istoria României”, declara Sălăgean în cadrul interviului.
Cine sunt membrii CSM care au decis că magistraţii pot fi masoni
Din Comisia nr. 2 – Eficientizarea activităţii Consiliului Superior al Magistraturii şi a instituţiilor coordonate; parteneriatul cu instituţiile interne şi societatea civilă fac parte următorii magistraţi
1.Coordonator – domnul judecător MARIUS TUDOSE BADEA
2. judecător MIRCEA ARON – Membru al Consiliului Superior al Magistraturii
3. judecător ADRIAN BORDEA – Vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii
4. judecător ALINA NICOLETA GHICA – Membru al Consiliului Superior al Magistraturii
5. judecător ALEXANDRU ŞERBAN – Membru al Consiliului Superior al Magistraturii
6.judecător NICOLAE HORAŢIUS DUMBRAVĂ – Membru al Consiliului Superior al Magistraturii
7.judecător MONA-LISA NEAGOE – Membru al Consiliului Superior al Magistraturii
8. judecător CRISTI VASILICĂ DANILEŢ – Membru al Consiliului Superior al Magistraturii
9.procuror GHEORGHE MUSCALU – Membru al Consiliului Superior al Magistraturii
10. procuror BOGDAN GABOR – Membru al Consiliului Superior al Magistraturii
11.procuror FLORENTINA GAVADIA – Membru al Consiliului Superior al Magistraturii
12.DANIELA CIOCHINĂ – Membru al Consiliului Superior al Magistraturii
13.prof. univ.dr. CORINA ADRIANA DUMITRESCU – Membru al Consiliului Superior al Magistraturii
14.procuror ELENA HACH – Membru interimar al Consiliului Superior al Magistraturii
Răzvan Robu
