Marian Oprişan, baronul PSD de Vrancea, a fost lăsat de magistraţii Curţii de Apel Cluj să aştepte verdictul în procesul de corupţie până în septembrie.

 

La termenul de săptămâna aceasta, Oprişan a fost audiat de judecătorii clujeni timp de mai bine de două ore în care politicianul a declarat că este nevinovat. De altfel, instanţa de fond a decis că Marian Oprişan, şeful Consiliului Judeţean Vrancea, este nevinovat de faptele de care este acuzat, însă din motivarea sentinţei transpare faptul că procurorii DNA care l-au anchetat pe Oprişan au făcut o investigaţie jenantă.

 

În cursul acestei săptămâni, Marian Oprişan a fost audiat timp de peste două ore la procesul care se judecă la Curtea de Apel Cluj. De asemenea, instanţa a decis să refacă audierile în cazul a 12 persoane care fac parte din acest dosar de corupţie. La ieşirea din sala de judecată, baronul PSD de Vrancea a declarat că „am fost audiat, pentru că nu am nimic de ascuns şi sunt nevinovat. Am răspuns punctual şi detaliat la fiecare punct din rechizitoriu. Acuzaţiile nu au nicio legătură cu realitatea, ele sunt false şi mincinoase în marea lor parte. Am încredere în magistraţii judecători cinstiţi din România că vor face dreptate în acest caz, eu aş fi vrut să se fi terminat mai repede acest proces. S-a dat un termen pentru 8 septembrie, când vor reaudiaţi 12 martori, la cererea DNA. Sunt optimist pentru că sunt nevinovat”.

La începutul acestui an, magistratul Lucian Buta de la Judecătoria Cluj-Napoca, l-a achitat pe Oprişan de faptele de corupţie de care este acuzat. Potrivit motivării judecătoreşti, ”Acuzarea s-a bazat pe cele două rapoarte de constatare tehnico-ştiinţifică, pe raportul de control al Camerei de Conturi Vrancea, pe interpretări juridice eronate şi pe declaraţiile unor martori. Rapoartele specialiştilor Laurenţiu Hanganu şi Tătaru Dumitru vehiculează o mare cantitate de informaţie incorect ierarhizată din punct de vedere juridic (în funcţie de elementele constitutive ale infracţiunilor imputate celor şase inculpaţi) sau pur şi simplu eronată. Constatările specialiştilor au depăşit masiv competenţele legale ale acestora şi sunt lipsite de semnificaţia juridică atribuită de procuror”, se arată în motivarea judecătorului Lucian Buta.

 

Cei 12 martori ai lui Oprişan

Avocatul lui Marian Oprişan, Gheorghiţă Mateuţ, a declarat, la rândul său, că este vorba despre 12 martori care au fost audiaţi în faza de urmărire şi în faţa primei instanţe.

„Se cere practic reaudierea lor în faţa Curţii de Apel Cluj. Administrarea unei astfel de probe este necesară având în vedere că soluţia primei instanţe a fost de achitare a clientului meu. Este firesc ca instanţa de apel să perceapă aceste probe”, a explicat Mateuţ.

Înainte de a intra în sala de judecată, Marian Oprişan a declarat că s-a prezentat la termenul stabilit la Curtea de Apel Cluj din respect faţă de lege şi faţă de magistraţi.

„Cred că mi-am demonstrat nevinovăţia până acum, alţii trebuie să demonstreze ceea ce au greşit. Cred că în România există justiţie, există magistraţi judecători cinstiţi, garanţi ai statului de drept”, a afirmat Oprişan.

La începutul lunii iunie 2006, Marian Oprişan (PSD) a fost trimis în judecată de către procurorii DNA, pentru abuz în serviciu, utilizarea creditelor în alte scopuri, fals şi uz de fals. Alături de el, în dosar au mai fost inculpaţi vicepreşedintele CJ, Mircea Diaconu, Valeria Teodorescu, directorul Direcţiei Economice, Ion Costeanu, directorul Direcţiei Tehnice, Liviu Rusu, fost şef Serviciu Drumuri şi Poduri din Direcţia Tehnică a Consiliului Judeţean.

Procurorii au susţinut că o comisie de licitaţie de la Consiliul Judeţean, numită de Marian Oprişan, ar fi încredinţat lucrări de pietruire a unor drumuri comunale, în valoare de 1,9 milioane de dolari, viraţi de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului unor firme neeligibile. Alte acuzaţii se refereau la achiziţia corpului de clădiri de la „Căprioara” şi la sumele cheltuite pentru întreţinerea unităţilor de protocol Vila „Rucăr” şi „Hanul dintre Vii”, situate în localităţile Soveja, respectiv Cîmpineanca, imobile pentru întreţinerea cărora Consiliul Judeţean ar fi alocat 5,2 miliarde de lei.

În 2006, când Oprişan a fost deferit justiţiei, DNA spunea că Judecătoria Focşani este cea competentă pentru a soluţiona cauza. În 14 noiembrie 2007 însă, magistraţii de la Judecătoria Focşani au dispus restituirea cauzei la Parchetul de pe lângă Judecătoria Focşani, pentru refacerea urmăririi penale.

În februarie 2008, dosarul lui Marian Oprişan a ajuns în faţa judecătorilor de la Tribunalul Vrancea. O lună mai târziu, procesul a fost mutat la Tribunalul Cluj, după ce instanţa supremă a admis strămutarea acestuia.

Atunci, strămutarea a fost cerută de procurori, care au susţinut că Oprişan ar fi oferit locuinţe unor judecători din zonă şi că popularitatea acestuia ar putea afecta judecata imparţială a magistraţilor.

 

Prejudiciu eronat

În motivare, magistratul subliniază că în acest dosar prejudiciul de un milion de euro este stabilit în mod eronat. ”Omisiunile din cursul urmăririi penale constând în neefectuarea unei expertize în specialitatea de drumuri şi poduri şi în neevaluarea efectivă a Complexului Căprioara au condus la imposibilitatea economică a evaluării eventualului prejudiciu. În aceste condiţii, faţă de principiul enunţat de art. 4 alin. 2 din Codul de procedură penală potrivit căruia «orice îndoială în formarea convingerii organelor judiciare se interpretează în favoarea suspectului sau inculpatului», instanţa a constatat lipsa pagubei”, se arată în motivarea judecătorului.

Judecătorul Lucian Buta mai susţine că, în faţa instanţei, Marian Oprişan şi ceilalţi cinci inculpaţi nu şi-au recunoscut faptele de care au fost acuzaţi. ”Declaraţiile martorilor cauzei nu sunt în măsură să fundamenteze acuzaţiile, iar numeric, ponderea mărturiilor este net în favoarea apărării”, se mai arată în motivarea instanţei. Judecătorul a mai ajuns la concluzia că Oprişan şi celelalte persoane trimise în judecată nu au obţinut bani sau alte foloase materiale în urma derulării contractelor de pietruire şi, în consecinţă, a respins şi obligarea preşedintelui Consiliului Judeţean Vrancea la plata daunelor materiale.

„Văzând că inculpaţii nu au dobândit bani sau bunuri din săvârşirea unor fapte penale, va respinge ca nefondată cererea RMP de confiscare de la inculpaţi, în temeiul art 112 lit e Cp, a sumei de 15.433.574.508 ROL şi a sumei de 41.179.838.066 ROL (lei vechi – n.n.)”, a considerat magistratul.

În acest dosar, judecătorul Buta a ordonat o expertiză contabilă efectuată de către experta Roxana Cernea, arestată de aceeaşi DNA pentru că s-ar fi înţeles cu experta numită de Oprişan, Elena Muşuroiu, ca să muşamalizeze expertiza. Telefoanele celor două au fost ascultate chiar în timpul elaborării expertizei, iar stenogramele au fost publicate în presă. Acuzaţiile de muşamalizare se bazează însă numai pe faptul că doar unul din cei trei experţi a realizat documentul, ceilalţi fiind convinşi de aceasta să semneze actele.

 

Cum a sărit zveltul Oprişan în bătaia puştii DNA

La începutul lunii iunie 2006, Marian Oprişan (PSD) a fost trimis în judecată de către procurorii DNA, pentru abuz în serviciu, utilizarea creditelor în alte scopuri, fals şi uz de fals. Alături de el, în dosar au mai fost inculpaţi vicepreşedintele CJ, Mircea Diaconu, Valeria Teodorescu, directorul Direcţiei Economice, Ion Costeanu, directorul Direcţiei Tehnice, Liviu Rusu, fost şef Serviciu Drumuri şi Poduri din Direcţia Tehnică a Consiliului Judeţean. Procurorii au susţinut că o comisie de licitaţie de la Consiliul Judeţean, numită de Marian Oprişan, ar fi încredinţat lucrări de pietruire a unor drumuri comunale, în valoare de 1,9 milioane de dolari, viraţi de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului unor firme neeligibile.

Alte acuzaţii se refereau la achiziţia corpului de clădiri de la „Căprioara” şi la sumele cheltuite pentru întreţinerea unităţilor de protocol Vila „Rucăr” şi „Hanul dintre Vii”, situate în localităţile Soveja, respectiv Cîmpineanca, imobile pentru întreţinerea cărora Consiliul Judeţean ar fi alocat 5,2 miliarde de lei.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.