Paszkany achitat definitiv
Omul de afaceri clujean, Arpad Paszkany a fost achitat definitiv de magistratii Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ) in dosarul Gazeta II in care era acuzat de procurorii DIICOT Cluj de sprijinire a unui grup infractional organizat. Seful DIICOT Cluj, procurorul Mircea Hrudei care l-a acuzat pe finantatorul CFR Cluj, spune ca se impaca cu decizia instantei pentru ca Inalta Curte a fost ultima instanta unde a putut contesta decizia de achitare in cazul Paszkany luata de magistratii Tribunalului Cluj. Dosarul de acuzare s-a evaporat inca de pe parcursul procesului pentru ca martorii nu si-au mai sustinut declaratiile in fata de urmarire penala, unii dintre ei sustinand chiar ca au fost fortati de procurori sa spuna ca Paszkany este vinovat.
In 2006, procurorii DIICOT Cluj au inchis redactiile ziarelor Gazeta de Cluj si Buna Ziua Ardeal, sustinand ca patronii si angajatii publicatiilor au format un grup infractional organizat pentru a santaja diversi oameni politici si de afaceri (Dosarul Gazeta I). La scurt timp, aceeasi procurori, Mircea Hrudei si Daciana Deritei (procurori la DIICOT Cluj) l-au trimis in judecata si pe Arpad Paszkany sub acuzatia de sprijinire a grupului mai sus mentionat (Dosarul Gazeta II). Dupa ce ziaristii au stat la inchisoare, unii dintre ei fiind bagati si in regim de izolare, dosarul a fost stramutat de la instantele clujene la Tribunalul Braila, unde s-a decis ca jurnalistii sa fie judecati in stare de libertate. In primavara lui 2007, dosarul a fost stramutat la Braila, unde din cauza lipsei de procedura, ziaristii acuzati au asteptat un an verdictul. In mai 2008, judecatorii au decis ca procurorii DIICOT trebuie sa refaca actele de urmarire penala, pentru ca nu au respectat o serie de prevederi ale Curtii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) si ca trebuie ridicat sechestrul asigurator asupra bunurilor celor acuzati. Jurnalistii acuzati au deschis proces la CEDO, unde au contestat procedurile prin care au fost arestati.
La un an dupa ce Dosarul „Gazeta I” a fost demontat, procurorii DIICOT au decis disjungerea Dosarului „Paszkany” dintr-un dosar nul. Dosarul Gazeta II s-a judecat la Cluj, la tribunal, unde Paszkany s-a prezentat la fiecare infatisare, spre deosebire de partea vatamata, omul de afaceri iesean, Iulian Dascalu. De altfel, singura data cand Iulian Dascalu a venit la proces, procurorul de sedinta al DIICOT Cluj a intarziat, astfel ca termenul de judecata a fost amanat.
Dupa ce magistraţii ICCJ au decis definitiv ca Paszkany este nevinovat, şeful DIICOT spune ca accepta verdictul instanţei.
„Am aflat decizia instanţei şi nu se mai poate recurs. In privinţa celuilalt dosar (Gazeta I, n.red.) instanţele au considerat ca infracţiunile sunt distincte pentru ca cele doua dosare nu au fost conexate”, a spus procurorul clujean.
Jocuri murdare
Pe langa latura infractionala a dosarului Paszkany, care de altfel, a fost desfiintata prin verdictul dat saptamana trecuta de magistratii ICCJ, acest proces mai are doua fatete.
Pe plan financiar a fost vorba de lupta a doi oameni de afaceri, Arpad Paszkany si Iulian Dascalu, care au concurat, fiecare cu armele din dotare, pentru deschiderea primului mall din Cluj si pentru obtinerea unei locatii comerciale cat mai bune. Pe de o parte, Iulian Dascalu, om de afaceri sprijinit de liberali, i-a avut ca aliati pe reprezentantii PNL care conduceau administratia judeteana la data respectiva, pe de alta parte, Paszkany era sprijinit de un concern mondial, Immoeast. In prima faza, pe plan local a castigat Dascalu, care a primit de la Consiliul Judetean Cluj, condus la vremea respectiva de liberalul Marius Nicoara, terenul, relativ central, din zona Univers T. Paszkany, pe de alta parte, a obtinut terenul din zona Sapca Verde, situat intre Cluj Napoca si localitatea Floresti, iar administratia judeteana a tinut blocata edificarea proiectului pana nu s-a clarificat situatia referitoare la construirea mall-ului concurent. Basca, Paszkany a fost atacat si printr-un dosar penal, persoanele implicate in instrumentarea acestui dosar facand o punte de legatura intre administratia liberala a CJ Cluj si procurorii care au deschis ancheta.
A doua fateta a dosarului Paszkany o reprezinta si o reglare de forte politice. Cunoscut drept apropiat al democratilor, prin trimiterea lui Paszkany in judecata, liberalii i-au atacat pe democrati. Practic, atat Paszkany cat si acuzatii din Dosarul Gazeta I au fost prinsi la mijloc in aceasta lupta. Pe aceeasi linie se pot inscrie si dosarele penale prin care au fost trimisi in judecata Monicai Iacob Ridzi sau deputatul Stelian Fulea. Toate aceste ‘vanatori de vrajitoare’ au fost alimentate si de dorinta presedintelui Traian Basescu de a-si pastra imaginea de justitiabil.
Daca in ultimii cinci ani, in politica si justitie a fost trasata clar o singura directie, odata cu uzura angrenajelor care pun in miscare factorii de decizie, lucrurile s-au mai nuantat. Aceasta nuantare a devenit o schimbare brusca de directie odata cu pierderea majoritatii de catre democrati si noua alianta USL care a ajuns la putere.
Au uitat in grup
Inca din timpul procesului, Calin Todea, avocatul lui Paszkany, declara ca procurorii DIICOT au omis sa ia in calcul o serie de probe care ar demonstra nevinovatia clientului lui. „Exista si o alta categorie de probe, care demonstreaza nevinovatia clientului meu, dar care nu a fost luata in calcul de cei de la DIICOT. Unele inregistrari si declaratii ale martorilor nu au nici o legatura cu cauza, iar altele sunt interpretari ale organelor de urmarire penala”, spune Todea. Majoritatea celor audiati in cadrul procesului in care Iulian Dascalu il acuza de şantaj pe Arpad Paszkany au declarat ca doar au auzit despre faptele de corupţie inscrise in dosarul DIICOT la o cafea sau „un pahar” sau au fost intimidaţi sa dea primele marturii. Puşi faţa in faţa cu judecatorul şi Arpad Paszkany, martorii au declarat ca nu deţin nici o informaţie concreta despre faptul ca finanţatorul CFR Cluj ar fi comandat o campanie de presa negativa impotriva lui Iulian Dascalu, prin intermediul trustului Gazeta de Cluj. Mai mult, unul dintre martori, Mihai Petean, a susţinut ca declaraţiile date in acest proces ar fi fost luate de procurorii clujeni sub ameninţari. „La DIICOT am fost ameninţat verbal, intimidat psihic, mi-au fost relatate aspecte legate de viaţa mea intima. Declaraţia nu am scris-o eu şi la final mi s-a spus sa citesc, iar in spatele meu aveam doi «mascaţi»”, a spus Petean pe parcursul audierilor.
De asemenea, multe dintre probele administrate de DIICOT Cluj in acest dosar se bazeaza doar pe o serie de convorbiri telefonice şi pe declaraţiile martorilor. Unul dintre aceşti martori, Ilarie Precup, a declarat ca nu işi mai aduce aminte de ceea ce declarase iniţial in faţa procurorilor. Jurnalistul Nicoleta Nap, martor in acest caz, a susţinut in fata judecatorului de la Tribunalul Cluj, ca ştia despre relaţiile dintre Paszkany şi Liviu Man, patronul Gazeta de Cluj, in urma unor zvonuri. „Concret nu am nici un exemplu concret ca Paszkany a finanţat Gazeta. Nu am asistat la nici o intalnire şi nu am cunoştinţe directe despre relaţiile dintre cei doi”, a spus Nap. Adrian Avarvarei, fostul şef de protecţie interna al cotidianului „Buna ziua, Ardeal”, a declarat ca informaţiile despre relaţiile dintre Man şi Paszkany erau la „a doua mana”, iar Steluţa Cataniciu, una dintre parţile vatamate din Dosarul Gazeta I a declarat, ca martor, ca nu poate preciza nimic. „Nu pot preciza cu cine am discutat ca Paszkany finanţa campania negativa dusa de Gazeta de Cluj impotriva lui Iulian Dascalu. Erau discuţii bazate pe zvonuri, la fel cum se discuta acum despre fraudarea alegerilor”, a declarat Cataniciu, consilier local şi membru PNL Cluj.
100.000 de coco de florile marului
Verdictul magistraţilor de la Tribunalul Cluj a fost ca Paszkany este nevinovat, iar procurorii DIICOT Cluj au facut recurs la Curtea de Apel Cluj. Abia la termenele care au urmat la aceasta instanţa, presat de achitarea finanţatorului CFR, şi-a facut apariţia şi Iulian Dascalu care a plusat, cerand daune morale de 100.000 de euro. Tot la Curtea de Apel Cluj, deputatul Horea Uioreanu a fost chemat in faţa instanţei in urma unei declaraţii date procurorilor DIICOT in 2007 in dosarul „Gazeta I”. De asemenea el a mai precizat ca ştie de o scrisoare trimisa preşedintelui ţarii de catre Arpad Paszkany in care este menţionat numele sau.
„Am dat o declaraţie la DIICOT in 2007, ca parte vatamata in dosarul Gazeta. Precizez ca nu am fost rugat de catre Nicoara sa intervin pe langa Paszkany şi sa stabilesc o intalnire intre cei doi. Ştiam de conflict din presa şi ca se materializa din cauza unui teren. La un cocteil am avut un schimb de pareri cu Arpad Pszkany care şi-a exprimat nemulţumirea cu privire la acest aspect. Nu aveam rol de mediator şi nici nu aveam motive sa fiu. Sunt prieten şi coleg de partid cu Marius Nicoara, dar nu mi-a relatat nimic despre intalnirea dintre cei doi şi inţelegere. Nu cunosc detaliile licitaţiei şi nici atribuţiile preşedintelui de Consiliu Judeţean”, a declarat deputatul PNL, Horea Uioreanu, ieri in faţa instanţei.
Rotariyeni şi incompatibili
Cei care au instrumentat dosarele Gazeta I şi Gazeta II sunt şeful Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizata şi Terorism Serviciul Teritorial Cluj, Mircea Hrudei, şi colega lui, Daciana Deritei. Se pare ca cei doi procurori au apetenţa pentru dosarele cu nume grele. Ei au instrumentat rechizitoriul de trimitere in judecata a grupului BT, (Horia Ciorcila, Claudiu Silaghi şi Gicu Gansca), acuzat de manipularea pieţei de capital. Culmea face ca Mircea Hrudei (membru la Rotary Cetaţuie) ii acuza pe Ciorcila, Silaghi şi Gansca (membri in Rotary Parc). Intre cele doua grupuri Rotary exista un conflict care se rezolva, dupa cum se poate vedea, prin dosarele instrumentate de şeful DIICOT Cluj, Mircea Hrudei. De altfel, rotaryenii de pe lac il acuza de Hrudei de presiuni in anchetele derulate.
In jurul celuilalt procuror DIICOT Cluj, Daciana Deritei, este ţesuta o adevarata increngatura de relaţii care fac legatura intre ancheta asupra lui Paszkany şi conducerea Consiliului Judeţean Cluj. Daciana Deritei este ruda cu Mariuca Pop, fost secretar in cadrul Consiliului Judeţean Cluj. De asemenea, Ramona Camelia Pop, este fiica fostul secretar al CJ Cluj şi verisoara procurorului Daciana Deritei, si a lucrat ca avocat pentru Iulian Dascalu, fiind angajata pentru tranzacţie care a avut loc intre Grup (Iulian Dascalu) si societatea South-East Euromentor (Arpad Paszkany).
Cine pe cine a şantajat?
„La cateva zile dupa deschiderea ofertelor, preşedintele Consiliului Judeţean, Marius Nicoara, mi-a spus in cadrul unei intalniri stabilite de el sa imi retrag oferta pentru ca Iulius Grup trebuie sa caştige. Mi-a spus atunci ca sunt nişte constrangeri politice, datorii şi ordine care vin de la Bucureşti care il obliga sa atribuie licitaţia lui Iulian Dascalu. Şi-a cerut scuze şi a spus ca nu are ce face. Tot atunci mi-a spus ca nu pot sa am toate mallurile din Cluj, in condiţiile in care aveam Sigma Center, iar construcţiile la Polus erau incepute. L-am refuzat spunandu-i ca nu am cum sa justific in faţa firmei SEE. Aveam doua variante sa ma intalnesc cu Dascalu sau sa imi fie blocat proiectul de la Polus. Printre pierderile mele de atunci s-a numarat şi proiectul Esplanada care a fost blocat printr-o Hotarare de Guvern. O persoana de buna credinţa mi-a spus ca cel mai bine ar fi sa ma intalnesc cu Nicoara, lucru pe care l-am şi facut. La intalnire mi-a spus de cele doua variante. A doua zi s-a stabilit o intalnire cu Dascalu”, a declarat Arpad Pasykanz pe parcursul procesului de la Curtea de Apel Cluj.
Cine s-a perindat prin faţa lui Paszkany
Printre martorii audiaţi in dosarul lui Paszkany se numara o serie de nume controversate din Cluj Napoca. Toma Rus – fost şef al BCCO Cluj, Liviu Marghitaş – fost rector la USAMV, Horea Uioreanu – deputat PNL, Şerban Graţian – fost preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, Liviu Medrea – consilier judeţean PSD, Radu Bica – fost vicepreşedinte al consiliului judeţean din partea PDL, Petru Malai – director executiv al Consiliului Judeţean Cluj, Sorin Dan – om de afaceri, patron City Plaza, Comedy Cluj şi fost finanţator al Ziua de Cluj, Radu Spanu – fost arhitect şef al judeţului, Kerekes Sandor – fost vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Cluj şi Teodot Nuţ – fost consilier judeţean, iar majoritatea nu şi-au mai adus aminte mare lucru.
Razvan Robu
