Conf. dr. Tudor Ciuleanu este singurul medic de la Institutul Oncologic de la Cluj al cărui birou a fost vizat pentru percheziţii de către procurorii DNA în cadrul unei anchete privitoare la traficul cu medicamente oncologice. Acesta a fost timp de ani buni în poziţia ideală pentru a coordona ce se întâmplă cu banii puşi la dispoziţie, în baza Programului Naţional de Sănătate, de către Ministerul Sănătăţii.
Ancheta DNA, aşa cum apare în comunicatul instituţiei, se axează pe o ”cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie şi asimilate celor de corupţie, comise în perioada 2012 – 2015”. În toată această perioadă, Ciuleanu a ocupat funcţii care îl pot plasa în rândul celor 16 medici cercetaţi de DNA: ”inclusiv dintre cei având funcţii de şefi ai clinicilor şi secţiilor de oncologie, medici specialişti oncologi, coordonatori şi responsabili ai Programului Naţional de Sănătate, Subprogramul Oncologie, medici oncologi”.
Medicul oncolog a fost Coordonator pentru judeţul Cluj al Programului Naţional 4 (oncologie), la Casa Judeţeană Cluj de Asigurări de Sănătate Cluj-Napoca din anul 2007 până la începutul acestui an.
A recunoscut indirect că are legături cu producătorii de medicamente
În 2015 a fost înlocuit de conf. dr. Anca Bojan drept coordonator judeţean al subprogramului de tratament al bolnavilor cu afecţiuni oncologice, printr-o decizie a CAS şi DSP Cluj. Acesta ar fi renunţat la funcţie după ce un ordin al Ministerului Sănătăţii obliga medicii din funcţii de conducere să declare relaţiile pe care le-ar avea cu firmele de medicamente. Deşi pe declaraţia sa de interese nu a apărut vreodată un astfel de acord, Ciuleanu a ales să se retragă.
Tot din 2007 până în prezent, Tudor Ciuleanu a deţinut funcţia de Co-preşedinte al Comisiei de oncologie, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, Bucureşti, cea de Expert al ANM în relaţia cu EMEA (oncologie), Agenţia Naţională a Medicamentului, Bucureşti, şi cea de Membru al Comisiei de oncologie a MSP, Ministerul Sănătăţii Publice, Bucureşti.
Directorul Institutului Oncologic, Patriciu Achimaş, a precizat într-o conferinţă de presă că o singură persoană din cadrul instituţiei este vizată de ancheta DNA. Acesta nu a precizat despre cine e vorba, dar a spus că spitalul nu va fi afectat de aceste verificări ale procurorilor anticorupţie.
Nu toţi medicii stau ”la mila sistemului”
Tudor Ciuleanu a câştigat,din drepturi de proprietate intelectuală din Romania, Irlanda, Germania, SUA, Anglia, Austria, Elveţia, Germania, Olanda si Slovenia, 1,5 milioane de lei numai în 2014, potrivit declaraţiei sale de avere, publicata pe site-ul UMF Cluj. Din 2011 şi până în 2014, conferenţiarul a avut încheiat un contract civil de prestări servicii cu Institutul Oncologic din Cluj-Napoca în valoare de 1,4 milioane de lei.
Medicul a fost preşedintele Societăţii Romane de Radioterapie şi Oncologie Medicală şi este asociat unic la SC Oncomed SRL. Firma sa are ca domeniu de activitate “cercetare-dezvoltare în alte ştiinţe naturale şi inginerie” şi funcţionează din 2004. Ultimul bilanţ financiar arată că societatea a avut, anul trecut, o cifra de afaceri de 40.000 de lei.
Anul trecut, Ciuleanu a câştigat de la UMF Cluj 80.000 de lei, adică un venit de peste 6.600 de lei pe lună. În conturi, medicul oncolog are peste 295.000 de euro, 63.000 de dolari şi 9.500 de lei. Mai are bijuterii şi opere de artă în valoare de 10.000 de euro. Medicul are două terenuri, două case, două apartamente şi o casă de vacanţă şi are în garaj trei autoturisme: un Mercedes, un Land Rover şi un Discovery 3.
El face parte din Comisia CAS Cluj care aprobă lista medicamentelor în cadrul Programului Naţional de Oncologie. Alături de el, în comisia de Oncologie şi Hematologie de la nivelul CAS Cluj mai sunt membri conf. dr. Anca Bojan (de la Institutul Oncologic Cluj), dr. Radu Tănăsescu (de la Institutul Oncologic Cluj), dr. Calin Cainap (de la Institutul Oncologic Cluj), dr. Adriana Vlad, medic-şef la CAS Cluj, farmacista Lucia Miheşan, secretar CAS Cluj şi dr. Corina Luca, din cadrul DSP Cluj. Medicamentele aprobate sunt: Interferonum, Alfa 2 A şi Alfa 2B şi Pegfilgrastimum, potrivit CAS Cluj.
Ce căutau mascaţii
Procurorii DNA fac cercetări referitoare la faptul că anumite firme de medicamente ar fi oferit unor medici din judeţele Mureş, Sălaj, Sibiu, Bistriţa şi Cluj achitarea cheltuielilor la diverse simpozioane şi congrese internaţionale, excursii în diverse ţări, bunuri, foloase şi alte servicii, condiţionându-le de prescrierea medicamentelor pe care le produc sau pe care le distribuie. Astfel, s-ar fi optat pentru varianta medicamentelor mai scumpe în locul unor medicamente generice, echivalente, care au aceeaşi compoziţie chimică şi acelaşi efect terapeutic, însă ar fi fost mai ieftine.
Sursele citate de Agerpres au arătat că ar fi implicaţi 16 medici, inclusiv având funcţii de şefi de clinici şi secţii de oncologie, medici specialişti oncologi, coordonatori şi responsabili ai Programului Naţional de Sănătate — subprogramul oncologie. Aceleaşi surse au susţinut că ar fi implicaţi un preşedinte al Comisiei de oncologie, un inspector la DSP Mureş, care controlează farmacii, şi peste 10 reprezentanţi zonali ai firmelor de medicamente.
Potrivit magistraţilor, care au remis presei naţionale un comunicat de presă, „procurori din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie şi asimilate celor de corupţie, comise în perioada 2012 — 2015. În cursul zilei de 28 iulie, ca urmare a obţinerii autorizărilor legale de la instanţa competentă, sunt efectuate percheziţii domiciliare în 61 de locaţii situate în municipiul Bucureşti şi judeţele Ilfov, Sibiu, Mureş, Sălaj, Cluj, Bistriţa-Năsăud şi Timiş, reprezentând sediile unor societăţi comerciale şi domiciliile unor persoane fizice”, se arată în comunicatul DNA.
Cum au sărăcit bugetul de stat
Prejudiciile se reflectă în primul rând în bugetul asigurărilor de sănătate şi, în subsidiar, în starea de sănătate a populaţiei, mai spun anchetatorii.
Procurorii anticorupţie dat şi câteva exemple în acest sens: „firmele de medicamente alocă sume mari (de exemplu în 2014 suma de 4.123.554,18 lei, achitată de o firmă de medicamente unui operator de turism, aceste ,,sponsorizări”, în realitate sunt o mită mascată, care este dată medicilor prin reprezentanţii zonali, în funcţie de vânzările realizate urmare a cointeresării cadrelor medicale, pentru prescrierea anumitor medicamente, iar în unele cazuri, pentru achiziţionarea în spitale a medicamentelor producătorilor agreaţi, medicii beneficiază de o serie de avantaje, a căror acordare este condiţionată de folosirea medicamentelor şi produselor companiilor implicate în cauză (excursii, vacanţe, bunuri de valoare, participări la congrese şi simpozioane, pentru care sunt achitate taxele de participare, transportul, cazarea, masa, activităţile de petrecere a timpului liber şi, uneori, asigurate cheltuieli personale ale medicilor).
Au fost identificate facturi fiscale emise de firme de turism aferente unor evenimente realizate în oraşele OTTAWA (perioada 12-16.02.2013), SAN DIEGO (perioada 24-31.10.2013), eveniment Hotel Kronwell Braşov ( perioada 18-20.07.2014), eveniment Hotel Internaţional Iaşi (perioada 23-24.07.2014) şi eveniment Hotel Ramada Sibiu (perioada 01-03.08.2014)“.
Surse judiciare citate de Romania Curată mai spun că medicii au fost implicaţi şi în realizarea unor aşa zise studii clinice, pentru care au fost remuneraţi, însă studiile în cauză nu au la bază date reale, aceasta fiind încă o modalitate prin care medicii erau recompensaţi financiar pentru sprijinul acordat producătorilor de medicamente.
Diana Gabor
Mihaela Trif
