Scandalul de corupţie care a ”îngropat” Fundaţia Ramses dedicată romilor

Nici măcar după 12 termene nu s-a dat de capăt acuzaţiilor de corupţie aduse fostului reprezentant al unei asociaţii a romilor din Dej, care ar fi obţinut, în baza unor documente false, fonduri europene, pe care le-ar fi irosit cu sprijinul unor prieteni, care nu recunosc fapta. Procesul a fost trimis în ianuarie 2014 spre judecare la Judecătoria Dej de către procurorii anticorupţie, dar aceasta şi-a declinat competenţa, astfel că Adrian Moldovan este judecat din primăvara anului trecut la Tribunalul Cluj.

La finalul anului trecut, Judecătoria Dej a admis cererea de dizolvare a Fundaţiei Ramses, la ultimul termen de la Tribunalul Cluj fiind decisă o amânare pentru introducerea în cauză a lichidatorului. La acest termen trebuiau să fie audiaţi martorii, care, potrivit rechizitoriului DNA, sunt în mare parte cunoştinţe sau amici de-ai acuzatului. Acesta are, în total, un număr de 39 de acte materiale reţinut în sarcina sa.

Anul trecut, procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Cluj au dispus trimiterea în judecată a lui Adrian Moldovan, reprezentant al Fundaţiei Ramses – Fundaţia pentru Dezvoltarea Socială a Romilor Dej, în sarcina căruia s-au reţinut infracţiunile de folosirea sau prezentarea de documente sau declaraţii false, inexacte sau incomplete care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene şi fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată.

A venit cu ideea de a promova tradiţia producţiei de cărămidă

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut că în data de 1 septembrie 2008, Fundaţia Ramses – Fundaţia pentru Dezvoltarea Socială a Romilor Dej reprezentată prin Moldovan Adrian, a depus o cerere de finanţare pentru realizarea proiectului ‘De la tradiţie la modernism, producţia de cărămidă ceramică a romilor’. Costul total al proiectului, conform cererii de finanţare este de 55.500 euro din care 10% contribuţia financiară a solicitantului, iar contribuţia europeană 90% din fonduri PHARE.

Conform Formularului de Cerere de finanţare, proiectul avea ca scop ‘realizarea unei structuri generatoare de venit, de tipul întreprinderii sociale pentru comunitatea de romi din Căşeiu’ iar principalele activităţi ce urmau a se realiza în cadrul proiectului constau în organizarea de cursuri de calificare a persoanelor de etnie romă în meseria de zidar şi, în final, înfiinţarea unei unităţi economice de tip SRL (acţionar Fundaţia Ramses) având ca obiect de activitate fabricarea cărămizii ceramice.

În data de 30.11.2008 a fost încheiat contractul de finanţare nerambursabilă.

Ce spun procurorii

”În urma probaţiunii administrate în cauză s-a stabilit că, pentru justificarea unor cheltuieli nereale a unor sume de bani primite ca finanţare europeană, inculpatul Moldovan Adrian a întocmit acte false pe care le-a prezentat autorităţii contractante privind relaţiile cu o serie de persoane fizice autorizate şi societăţi comerciale, astfel că, din suma totală de 44.955 euro, suma de 19.870,28 euro, a fost cheltuită de inculpat în interes propriu, deci în afara proiectului.

Pentru a-şi atinge scopul, inculpatul s-a folosit de mai multe persoane, profitând de relaţiile de rudenie sau amiciţie existente între el şi aceste persoane, de încrederea acestora, niciunul din participanţi necunoscând caracterul fals al actelor întocmite de Moldovan Adrian.

Actele false au fost folosite de acelaşi inculpat în 2009 şi apoi în 2011 la autoritatea contractantă pentru crearea aparenţei de legalitate a cheltuirii sumelor acordate în cadrul contractului cu finanţare europeană.

În cauză nu s-au luat măsuri asigurătorii în vederea recuperării pagubei, deoarece nu au fost identificate bunuri imobile sau mobile care să fie deţinute de inculpat”.

Ce zicea Fundaţia Ramses că face 

Site-ul asociaţiei nu mai există, dar dintr-un catalog al ONG-urilor aflăm că Fundaţia pentru Dezvoltarea Socială a Romilor este o organizaţie non-guvernamentală şi non-profit, fondată în 1998, dobândind personalitate juridică în martie 1999. ”Încă de la înfiinţare, Fundaţia Ramses s-a focalizat pe sprijinirea comunităţilor de romi din Nord-Vestul României, din punct de vedere social, economic şi cultural. Misiunea organizaţiei rămâne în mod constant dezvoltarea socială a romilor.

Organizaţia şi-a propus să devină cel mai important partener al comunităţilor de romi şi administraţiilor locale din regiunea de Nord-Vest a României, în pregătirea şi derularea de proiecte privind îmbunătăţirea şi dezvoltarea social – economică a situaţiei romilor din comunităţile în care aceştia trăiesc.

Grupurile vulnerabile sunt identificate ca ţintă strategică alături de factorii interesaţi (instituţii publice de la nivel local, regional şi naţional, ONG-uri,) din care face parte integrantă comunitatea roma, tineri defavorizaţi social, familii sărace sau marginalizate social, familiile dezorganizate. Fundaţia Ramses are ca zonă de activitate Nord Vestul României (Transilvania)”.

Ce se întâmplă dacă romii intră pe piaţa muncii 

Din cele 10-12 milioane de romi care se estimează că trăiesc în Europa, un număr de peste 700.000 sunt cetăţeni români. Un procent important dintre aceştia fac obiectul prejudecăţilor, intoleranţei, discriminării şi excluziunii sociale în viaţa de zi cu zi. Cu toate acestea, conform estimărilor, în România aproximativ 21% dintre persoanele nou-intrate pe piaţa forţei de muncă sunt romi.

Conform unui studiu realizat de Banca Mondială, integrarea completă a romilor pe piaţa muncii ar putea genera beneficii economice estimate la aproximativ 0,5 miliarde € anual în cazul anumitor ţări. Participarea unui număr mai mare de romi pe piaţa muncii ar îmbunătăţi productivitatea economică, ar reduce cheltuielile de asistenţă socială ale guvernelor şi ar creşte valoarea fondurilor provenite din impozitarea veniturilor. Conform aceluiaşi studiu realizat de Banca Mondială, beneficiile fiscale ale integrării romilor pe piaţa muncii sunt estimate la aproximativ 175 de milioane € anual pe ţară.

1500 de dosare pentru procurorii anticorupţie

”DNA, în anul 2014, avea pe rol 1.495 de cauze penale privind infracţiuni împotriva intereselor financiare, cu 45% mai mult decât în 2013. Deci, din punctul meu de vedere, sistemul de control în ceea ce priveşte identificarea şi constatarea neregulilor şi a suspiciunilor de fraudă funcţionează destul de bine. Tot din punct de vedere statistic, anul trecut DLAF ne-a trimis 87 de acte de control, iar celelalte organisme de gestiune ne-au trimis 150 de acte de control. Sunt şi sesizările din oficiu, 195 într-un an, suficient de multe pentru DNA”, a spus procurorul şef Claudiu Dumitrescu, la seminarul internaţional ‘Sisteme eficiente de control pentru prevenirea fraudei cu fonduri structurale şi de investiţii în noile state membre UE’, din luna mai. El a arătat că în 2014 a crescut şi numărul persoanelor trimise în judecată — 149 — şi a crescut valoarea prejudiciilor din aceste dosare.