”Firmele conectate politic au şanse semnificativ mai mari să câştige un contract cu statul”
Societatea Academică din România şi portalul România Curată au lansat miercuri o hartă a corupţiei locale din România. Datele descriu perioada 2010-2014, prezentând diferitele modalități în care se abuzează de autoritate și strategiile prin care profitul rezultat din corupţie ajunge fie la actorii individuali sau la partide.
În perioada 2010 şi 2014, din cele 3.125 de condamnări definitive făcute publice 2.143 conţin pedepse cu suspendare, iar 982 cu executare, în timp ce numărul de condamnări definitive s-a dublat aproape, de la an la an. Cele mai multe condamnări au fost înregistrate în 2014 (286 din 1.051 de condamnări definitive totale). În acest an s-au înregistrat 50 de condamnări definitive ale persoanelor cu funcţii politice.
O mare parte dintre condamnările care au loc la nivel local sunt legate de fraudele cu fonduri europene: 25 din 56 de primari, 8 din 16 viceprimari condamnaţi şi 5 din 9 consilieri locali au primit pedepse pentru astfel de fraude. Cea mai coruptă funcţie este cea de primar, urmată de cea de viceprimar.
Media pedepselor cu executare a fost de 3 ani şi 9 luni pentru cei cu funcții importante, în timp ce media condamnărilor cu executare pentru cei fără funcţii importante a fost de 4 ani şi 4 luni. Media condamnărilor pentru funcțiile politice a fost de 3 ani şi 11 luni pentru condamnările cu executare şi de 2 ani şi o lună pentru pedepsele cu suspendare.
Un pericol pentru democrație
Corupţia duce la scăderea prezenţei la vot şi este un pericol major pentru democraţie, a declarat preşedintele Societăţii Academice din România, Alina Mungiu-Pippidi, la lansarea Hărţii corupţiei locale
“Cert este că avem oameni foarte corupţi ca primari, pe care lumea continuă să îi aleagă pentru că oamenii nu au de ales. Am găsit o asociere semnificativă între numărul de condamnări DNA pe judeţ şi participarea la vot. Lumea nu se duce la vot sau se duce din ce în ce mai puţin la vot în judeţele corupte, pentru că percepe că nu are de ales”, a declarat Pippidi.
Aceasta spune că, în ciuda declaraţiilor venite de la persoane cu funcţii publice importante, că ar fi trataţi mai aspru decât restul populaţiei, harta a relevat că “ei iau totuşi mai multe pedepse cu suspendare decât pedepse cu executare faţă de simpli “muritori’”.
Alina Mungiu Pippidi mai spune că potrivit unei analize făcute de SAR, firmele conectate politic au şanse semnificativ mai mari să câştige un contract cu statul. “Iei un număr de firme şi compari firmele care câştigă cu firmele care nu câştigă, firmele care au o conexiune politică cu firmele care nu au o conexiune politică. Firmele care au o conexiune politică de orice fel au şanse statistice semnificativ mai mari să câştige un contract de achiziţii publice, un contract de achiziţii publice din bugetul naţional şi, foarte interesant, unul din fonduri europene”, a declarat aceasta.
