Consilierul județean PNL Steluța Racolța a fost declarată incompatibilă de magistratul Claudia Idriceanu de la Curtea de Apel Cluj. Același judecător l-a declarat incompatibil pe fond și pe Ovidiu Crețu, primarul municipiului Bistrița, sentința infirmată ulterior de magistrații de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ). Gazeta de Cluj vă prezintă cum motivează judecătorii decizia de incompatibilitate dată consilierul Steluța Racolța.

 

”Cum reclamanta nu a renunţat la contractele încheiate în termenul prevăzut de lege, sancţiunea care se aplică acesteia, este aceea a încetării de drept a mandatului potrivit alin.3 al aceluiaşi text legal, neavând importanţă faptul că mandatul său de consilier judeţean sub incidenţa căruia a existat incompatibilitatea s-a încheiat la nivelul anului 2012 câtă vreme aceasta este în continuare în exercitarea funcţiei publice de consilier judeţean pentru un nou mandat respectiv 2012-2016”, arată magistratul Claudia Idriceanu în motivarea deciziei de incompatibilitate pentru consilierul județean Steluța Racolța.

 

Steluța Racolța a încercat sa scape de incompatibilitate cu prescripția

”Un ultim aspect invocat de reclamantă sub denumirea de excepţie a prescripţiei răspunderii disciplinare s-a invocat prevederile art.26 alin.3 din Legea nr.176/2010. Potrivit acestora, prin derogare de la dispoziţiile legilor speciale care reglementează răspunderea disciplinară, sancţiunea poate fi aplicată în termen de cel mult 6 luni de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare potrivit prevederilor legale. În cazul în care cauza de incompatibilitate a încetat înainte de sesizarea Agenţiei, sancţiunea poate fi aplicată în termen de 3 ani de la încetarea cauzei de incompatibilitate, dacă legea nu dispune altfel”, se arată în continuarea deciziei Curții de Apel Cluj.

 

Patru contracte pentru Steluța Racolța

” În motivarea acţiunii, reclamanta arată că pârâta i-a  comunicat faptul ca au fost identificate elemente de încălcare a regimului juridic al incompatibilitatilor întrucât, în perioada exercitării mandatului de consilier judeţean in cadrul Consiliului Judeţean Cluj, SC RSC C. SRL (societate la care deţine calitatea de asociat si de administrator) a incheiat contractul nr. 110/25.05.2009 cu R.A. Aeroportul Cluj-Napoca, contractul nr. 121/04.06.2009 cu SC C.A.S. SA, contractul nr. 1424/27.05.2009 cu SC C. SA si contractul nr. 725/09.11.2009 cu Spitalul Clinic de Recuperare. Având in vedere faptul ca sunt in discuţie instituţii sau regii autonome de interes local aflate in subordinea ori sub autoritatea Consiliului Judeţean Cluj ori societăţi comerciale înființate de Consiliul Judeţean Cluj, s-a reţinut ca ar fi incidente dispoziţiile art. 90 alin.l din Legea nr. 161/2003. În aceste condiţii, a fost emis raportul de evaluare din data de 02.07.2014 prin care se retine existenta unei incompatibilităţi.

Reclamanta nu neagă faptul că societatea comercială la care deţine calitatea de administrator a încheiat contractele individualizate in adresa emisa de ANI, dar pentru a fi incidente dispoziţiile art. 90 alin.l din Legea nr. 161/2003 ar fi obligatoriu ca aceste contracte sa facă parte din cele enumerate limitativ in cuprinsul normei amintite: „contracte comerciale de prestări de servicii, de executare de lucrări, de furnizare de produse sau contracte de asociere cu autorităţile administraţiei publice locale din care fac parte, cu instituţiile sau regiile autonome de interes local aflate în subordinea ori sub autoritatea consiliului local sau judeţean respectiv ori cu societăţile comerciale înfiinţate de consiliile locale sau consiliile judeţene respective.” ”, se arată în decizia CA Cluj.

 

Ce spune jurisprudența internațională

”Prin precizarea cererii de chemare în judecată, reclamanta îşi suplimentează motivele de anulare pe care le consideră incidente, in ceea ce priveşte raportul atacat prin acţiunea introductiva. Având in vedere faptul ca persoana găsita incompatibila nu mai poate ocupa funcţii publice timp de 3 ani de la momentul rămânerii definitive a raportului prin care se constata starea de incompatibilitate, consideră că se încalcă dispoziţiile art. 14 din Convenţia europeana a drepturilor omului. In aceste condiţii, consideră ca dispoziţiile art. 25 alin.2 din Legea nr. 176/2010 sunt incompatibile cu art. 14 CEDO, înțelegând să invoce excepţia de neconvenționalitate a acestora.

Interpretarea firească a dispoziţiilor art. 14 CEDO in materia drepturilor politice pe care le are un cetăţean trebuie sa fie in absoluta legătura cu cea a dispoziţiilor art. 3 din Protocolul 1 CEDO, acestea implicând dreptul de a candida si de a vota, astfel cum s-a reţinut si in hotărârea Mathieu-Mohin si Clerfayt din data de 2 martie 1987, paragrafele 46-51. Evident ca discuta de drepturi subiective care nu au un caracter absolut si care, in mod inevitabil, pot fi supuse unor limitări. Totuşi, limitările pe care înțelege să le stabilească statele nu pot fi arbitrare, acestea trebuind sa urmeze in mod obligatoriu anumite principii, in special cel al proporționalității și al urmăririi unor scopuri legitime. In cazul de fata, din punctul meu de vedere, nu se justifica sub nicio forma decăderea din drepturile electorale care sa funcţioneze timp de 3 ani.

O idee asemănătoare s-ar desprinde din hotărârea pronunțată de CEDO în cauza Sidabras si Dziautas contra Lituaniei in care s-a reţinut ca interdicţia aplicata pentru un anumit tip unor foşti ofiţeri KGB de a mai ocupa anumite funcţii – printre care si cele prin care se ajunge ca urmare a exprimării votului de către cetăţeni – sa fie contrara dispoziţiilor art. 14 CEDO”, se arată în continuare în decizia magistratului de la CA Cluj.

 

Și cererea a fost respinsă

”Curtea a tratat susţinerea ca pe o chestiune de fond, nu o excepţie procesuală, deoarece aceasta tinde să obţină anularea actului administrativ atacat.  Cu toate acestea, invocarea prescripţiei răspunderii disciplinare excede obiectului acţiunii, obiect care constă strict în eventuala nelegalitate a raportului de evaluare, apreciată în raport cu momentul emiterii actului administrativ şi cu precedenţa acestuia, concretizată în operaţiunile administrative; aspectele ulterioare emiterii actului administrativ, scapă cenzurii instanţei de contencios investite cu analiza legalităţii actelor.

Pentru toate aceste considerente, în baza art.10 din Legea nr.554/2004, Curtea urmează să respingă ca neîntemeiată acţiunea formulată şi precizată de reclamanta R.S.C. în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate. PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII HOTARASTE Respinge cererea de chemare în judecată formulată şi precizată de reclamanta R.S.C. domiciliată în (…) în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate cu sediul în Bucureşti, B-dul Lascăr Catargiu, nr.15, sector 1”, arată în final Curtea de Apel Cluj.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.