700 de ha de pădure virgină eliminate cu pixul din patrimoniul UNESCO !

O Direcție Silvică din România a reușit să facă o serie de modificări vizavi de 700 de ha de pădure virgină de fag care ar fi putut in patrimoniul padurilor protejate de UNESCO. Conform unui articol aparut în romania curata.ro, Direcţia Silvică din Caraş Severin a reuşit să elimine din pix 700 de hectare de pădure virgină de fag dintre cele care ar putea fi incluse în patrimoniul mondial UNESCO (lipsindu-le, implicit, și de protecția pe care ar putea beneficia în urma dobândirii acestui statut). România are 25 de zone de pădure propuse spre a fi declarate patrimoniu mondial UNESCO, potrivit unui studiu realizat de Iovu Biriş, secretarul Institutului pentru Cercetări și Amenajamente (ICAS) din România, la cerereaAgenției federale germane pentru conservarea naturii (BfN) și Greenpeace România. Dintre acestea, una a fost exclusă fără nicio explicaţie de şefii pădurilor din Caraş Severin. În fapt, a existat o explicaţie.

Punctul lipsă din procesul verbal

„Cu privire la situl propus ”Coşava Mică”, constitutit din parcelele 125-140 din U.P. I Helişag (O.S. Nera), o decizie finală în acest sens va fi luată după consultări între D.S. Caraş-Severin şi RNP-ROMSILVA. Menţionăm că situl îndeplineşte condiţiile de nominalizare, cu excepţia criteriului de existenţă a unui statut de protecţie, care poate fi îndeplinit prin includerea parcelelor respective în categoriile funcţionale 1-5J şi/sau 1-5O (TI), în conformitate cu prevederile OM 3397/10.09.2012 privind stabilirea criteriilor şi indicatorilor de identificarea a pădurilor virgine şi cvasivirgine în România. Această încadrare se poate face cu ocazia revizuirii amenajamentului O.S. Nera, proces aflat în acest moment în desfăşurare”, scrie în draftul procesului verbal din 18 august 2014, ce urma a fi semnat de membrii comisiei mixte Greenpeace, Asociaţia WWF Programul Dunăre Carpaţi România, ICAS și Ministerului Mediului prin direcțiile silvice însărcinate să constate pe teren existenţa acestor păduri virgine. Practic, acest draft spune că pădurea Coşava Mică poate fi inclusă în patrimoniul UNESCO destul de simplu, doar să se vrea acest lucru.

Numai că procesul verbal final a fost modificat, la presiunile Direcției Silvice, care a sesizat că explicaţiile sunt hilare. Punctul care face referire la situl Coşava Mică a fost marcat şi şters din câteva apăsări de taste. Culmea, printre cei zece semnatari ai procesului verbal se află şi Iovu Biriş, cel care a propus ca aceste 700 de hectare de pădure de fag să fie incluse în patrimoniul UNESCO.

Odată intrat în UNESCO, salut tăieri!

Ce se urmăreşte de fapt? Odată aceste păduri ar ajunge pe lista UNESCO, direcțiile silvice nu ar mai fi putut organiza legal licitații pentru tăieri de arbori. Iar Caraş Severin ar fi fost judeţul cu cele mai mari restricții, având în vedere că are mai multe păduri propuse pentru patrimoniul UNESCO. Ştim cu toţii că mafia lemnului sponsorizează vârtos campaniile electorale. De aici şi răspunsurile evazive al politicienilor chestionaţi de România Curată. Am încercat să discutăm cu membrii Comisiei comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru UNESCO, cea care a dezbătut pe 24 iunie 2014 problema pădurilor virgine.

Pe 27 august 2014, am solicitat Roxanei Lozneanu, de la Camera Deputaților, informații despre ședința din iunie. Răspunsul a venit pe 1 septembrie, când eram anunțați că cererea noastră (cu nr. 1437/A) a fost redirecționată spre Senat „deoarece comisia este coordonată de către un senator”. Aşa am ajuns la Traian Igaș, președintele acestei comisii.Fostul ministru al Internelor a primit pe 28 august 2014 aceeași solicitare, dar a răspunsevaziv și incomplet.

Am trimis o cerere oficială şi comisiei parlamentare. Aceasta avea termen legal de 10 zile pentru a răspunde la solicitarea România Curată, dar răspunsul nu a venit. În 3 decembrie s-a făcut o nouă tentativă, iar răspunsul din 8 decembrie ne-a redirecţionat: „Vă sugerăm săvă adresaţi Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice pentru detaliile care văinteresează”.

În data de 10 decembrie 2014, România Curată a trimis o solicitare Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice, la care răspunsul a venit în 16 decembrie. Culmea, am fost trimişi la un departament desfiinţat între timp, cel pentru Ape, Păduri și Piscicultură.

Crisanta Lungu (Greenpeace): „Direcţia Silvică nu a vrut”

Am cerut şi WWF să ne explice dacă știa despre această situație, însă am fost trimiși către Greenpeace. Crisanta Lungu, cea care coordonat pentru Greenpeace acest proiect, a dat vina pe Direcţia Silvică din Caraş. ”În Caraș-Severin s-au făcut verificări peste tot, s-au propus mai multe zone. Coșava Mică nu este prinsă în documentația de propunere, Direcția Silvică nu a vrut. Ei nu au dorit și au motivat că această zonă nu avea statut de protecție și era separată de restul zonelor”, a explicat aceasta.

Pe 12 ianuarie 2015, a revenit și Ministerul Mediului cu răspunsul solicitat. ”Rezervația Coșava Mică pe care o menționați nu figurează ca atare în lista ariilor protejate, care sunt declarate oficial, iar faptul că suprafața de pădure din zona respectivă nu a fost inclusă pe lista scurtă a siturilor care se impun pentru includere în Patrimoniul Mondial UNESCO se datorează, pe de o parte, necesității de a răspunde anumitor criterii specifice, care să confere pădurilor propuse un grad înalt de reprezentativitate pentru tipul de ecosistem care face obiectul includerii în patrimoniul mondial, iar pe de altă parte, numărul limitat de astfel de propuneri candidat care se pot face din partea țării noastre în cadrul demersului comun care a fost inițiat la nivel european”, scrie secretarul de stat Cătălin Diaconescu, cel care s-a ocupat de acest proces. Răspunsul contrazice procesul verbal semnat în august 2014 în Caraș-Severin şi pare că recunoaşte, prin sintagma ”Rezervația Coșava Mică”, că zona are statut de protecție.

Potrivit dexonline, rezervaţie (naturală) înseamnă arie protejată prin lege pentru conservarea unor ecosisteme, specii de plante sau animale, elemente geografice, speologice etc., importante sub aspect științific sau peisagistic.

UNESCO a început în 2007 să includă pădurile virgine în patrimoniul său, în încercarea de a le proteja. În acel an, Ucraina şi Slovacia şi-au identificat aceste zone de pe teritoriul lor, iar în 2011 s-a adăugat şi Germania demersului. ”Pădurile virgine de fag din Carpați” de pe teritoriul Ucrainei și Slovaciei însumează 29.278,9 ha, iar ”Pădurile seculare de fag din Germania”, numai 4.391 ha. Reprezentanţii UNESCO au decis ca un alt demers vizând pădurile virgine de fag din Europa să fie făcut împreună de toate ţările interesate, sub coordonarea Germaniei, prin Agenția federală germană pentru conservarea naturii (BfN). Iar specialiștii BfN au sesizat că România are de zece ori mai multe păduri virgine decât Ucraina și Slovacia la un loc și de 50 de ori mai multe decât Germania.

Ar trebui să ne bucurăm că mai avem încă atât de multă pădure neatinsă de drujbă şi să o lăsăm moştenire viitorimii. În loc de asta, iată, căutăm să o facem lemne de foc sau cherestea, în beneficiul unuia sau altuia dintre vremelnicii lideri politici.