Descoperiri impresionante în castrul Porolissum

O clădire monumentală din perioada Imperiului Roman, cu o lungime de 40 de metri şi o lăţime de 20 de metri, a fost descoperită în fostul oraş Porolissum, aferent castrului cu acelaşi nume, într-o zonă mai puţin explorată până în prezent, edificiul fiind cercetat actualmente de către o echipă de arheologi condusă de specialistul în arheologie romană, profesorul doctor habilitatis Coriolan Opreanu, director adjunct al Institutului de Arheologie şi Istoria Artei Cluj-Napoca al Academiei Române.

Descoperirea vine după o amplă campanie de prospectare a unei zone de circa 10 hectare din incinta Complexului Arheologic Porolissum, cu accent pe porţiunea unde se presupune că a existat municipiul roman Septimium Porolissense, în cadrul unui proiect finanţat de Consiliul Judeţean Sălaj prin intermediul Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă Zalău.

O echipă de arheologi condusă de profesorul doctor habilitatis Coriolan Opreanu, director adjunct al Institutului de Arheologie şi Istoria Artei Cluj-Napoca al Academiei Române, a făcut o descoperire ce conturează imaginea unui oraş roman impunător la Porolissum, în Sălaj. Este vorba despre o clădire monumentală din perioada Imperiului Roman, cu o lungime de 40 de metri şi o lăţime de 20 de metri, cu ziduri late de un metru şi jumătate şi contraforţi de doi metri, despre care arheologii spun că a fost fie un templu, fie o bazilică romană.

Clădire impresionantă în noul municipiu

Potrivit biroului de presă al Consiliului Judeţean Sălaj, descoperirea vine după o amplă campanie de prospectare a unei zone de circa 10 hectare din incinta Complexului Arheologic Porolissum, cu accent pe porţiunea unde se presupune că a existat municipiul roman Septimium Porolissense, în cadrul unui proiect finanţat de Consiliul Judeţean Sălaj prin intermediul Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă Zalău. Cel mai probabil, grandioasa clădire a fost construită de romani după declararea Porolissum-ului drept municipiu, la începutul secolului III, de către împăratul Septimius Severus.

”Arheologii au decopertat până în prezent o importantă parte ce include ruinele a trei încăperişi zidurile de colţ ale clădirii. Prin restaurare, clădirea ar putea deveni un punct de reper al Porolissum-ului, atât pentru specialişti, cât şi pentru turişti”, spun reprezentanţii CJ. În paralel cu acest proiect, de relevare a municipiului Septimium Porolissense, în zonă se află în plină desfăşurare şi un proiect de punere în valoare, cu fonduri europene, a Castrului Roman Porolissum. De asemenea, Consiliul Judeţean a anunţat intenţia de a pune în practică, acolo, un proiect grandios, ce vizează construcţia a 12 edificii romane şi dacice descoperite în Sălaj şi în România, fiecare dintre acestea urmând să aibă funcţionalitate turistică: de pensiune, restaurant, magazin de suveniruri şi – cireaşa de pe tort – băi publice romane.

Sarcofag vechi de două milenii

Cu ocazia săpăturilor de salvare ce au loc în Complexul Arheologic Porolissum pentru proiectul ”Circuitul Castrelor” a fost descoperit un sarcofag din calcar cioplit, vechi, probabil, de aproape 2.000 de ani. Arheologii au descoperit sarcofagul în timp ce săpau pe traseul unei viitoare reţele electrice, ce ar urma să alimenteze cu electricitate sistemul de iluminare nocturnă a complexului turistic ce ar urma să fie construit în zonă. Acest sarcofag nu a apărut în necropolele din complexul arheologic, ci a fost descoperit întâmplător, în zona sacră, mai exact între templul zeului Bel şi vama romană, în apropiere de drumul roman.

Specialiştii Muzeului Judeţean Sălaj au cercetat conţinutul acestuia, reprezentat de numai câteva oseminte. Din sarcofag au dispărut şi o parte dintre oasele celui îngropat acolo, găsindu-se doar o mandibulă, un radius şi un cubitus de la o mână, un fragment de humerus şi câteva oase mai mici.

Defunctul ar fi fost un personaj important pentru comunitate, fapt ce decurge din aşezarea sa într-un sarcofag, lucru deloc comun la acea vreme, dar şi din poziţionarea sarcofagului în afara necropolei, într-un loc izolat, privilegiat. Se presupune că sarcofagul ar fi de epocă romană, însă arheologii nu exclud varianta ca el să aparţină unei perioade mai târzii.

Capitala provinciei Dacia Porolissensis

Porolissum-ul, cel mai bine conservat sit arheologic din ţară Complexul Arheologic Porolissum este situat pe limita de nord a Imperiului Roman şi include un castru roman, unde erau cantonaţi soldaţii care apărau frontiera. Oraşul roman dezvoltat în jurul castrului a fost capitala provinciei Dacia Porolissensis, primind statut de municipiu la începutul secolului al III-lea. Complexul a fost inclus, alături de Castrul Roman de la Buciumi, în proiectul ”Circuitul castrelor romane din Sălaj”, implementat de Consiliul Judeţean Sălaj, printr-o finanţare europeană asigurată prin FEDR POR DMI 5.1.

Valoarea contractului este de 35.859.112,12 lei, din care contribuţia Consiliului Judeţean Sălaj este de 1.510.585,87 lei. Proiectul prevede, pe lângă lucrări de conservare primare, consolidare şi reabilitare funcţională şi volumetrică pentru principalele obiective ale celor două castre, şi realizarea infrastructurii turistice necesare introducerii celor două obiective într-un circuit de vizitare: de la reabilitări de drumuri şi parcări, la toalete publice, centru de informare turistică şi iluminat ambiental.

Tabără militară din secolul II

Porolissum a fost un oraş roman din Dacia. Stabilit ca tabără militară în anul 106 d.C., în timpul războaielor daco-romane ale lui Traian, oraşul s-a dezvoltat repede prin intermediul comerţului cu băştinaşii daci, şi a devenit capitala provinciei romane Dacia Porolissensis în 124 d.C. Situl este unul dintre cele mai mari şi mai bine păstrate din România. Se găseşte pe Măgura Pomăt de pe teritoriul satului Moigrad-Porolissum, respectiv a comunei Mirşid, judeţul Sălaj.

Arheologii români au început săpăturile la începutul anilor 1970. Excavaţiile, încă în desfăşurare, au dus la descoperirea rămăşiţelor, atât ale instalaţiilor militare cât şi ale oraşului civil, între ele băi publice, un templu închinat lui Liber Pater, un amfiteatru şi case de locuit. Una dintre porţile zidului de piatră al fortului a fost reconstruită. Eforturile sunt concentrate acum pe excavarea forumului oraşului. Pe culmea care se află la Nord Vest faţă de intrarea principală în castrul roman se găseşte o cetate dacică, de mici dimensiuni.