Locuitorii de pe strada Cantonului, din zona Pata Rât, ar putea fi evacuaţi forţat de către CFR, care a cerut în instanţă ca aceştia să fie obligaţi să-şi demoleze singuri locuinţele şi să elibereze terenul deţinut de compania feroviară. Primăria Cluj-Napoca susţine că este în discuţii cu CFR pentru găsirea unor soluţii, însă edilul nu pare dispus să îi ajute pe toţi cei care vor rămâne fără locuinţă în urma relocărilor. Istoria evacuării de iarna trecută a locatarilor de pe strada Coastei ar putea fi repetată de către administraţia clujeană, care susţine că stă cel mai bine din ţară în privinţa locuinţelor sociale.
Persoanele care locuiesc pe strada Cantonului fără număr, din Cluj-Napoca, au primit o citaţie din 31 mai 2011 pentru chemare în judecată în calitate de pârât de către Compania Naţională de Căi Ferate SA Bucureşti, Regionala CF Cluj, reclamant de fond. CFR cere prin acest proces emiterea unei ordonanţe prezidenţiale fără somaţie sau trecerea unui termen pentru ridicarea construcţiilor improvizate pe terenul CFR al Staţiei Cluj-Napoca Est şi plata cheltuielilor de judecată. Astfel, soluţionarea litigiului în favoarea CFR ar putea duce la evacuarea a peste 120 de familii care locuiesc în zona Pata Rât. Procesul a fost amânat de două ori până acum, ultima dată în 8 iulie. Potrivit unor surse, CFR ar putea să dea în judecată şi Primăria Cluj-Napoca, fiind deschis un nou dosar al cărui termen nu este cunoscut încă.
Potrivit Grupului de Lucru al Organizaţiilor Civice (GLOC), CFR doreşte ca pârâţii să fie obligaţi să ridice toate construcţiile, iar în caz că refuză, CFR să fie autorizată să elibereze terenul pe cheltuiala pârâţilor. „În citaţie se face referire la adresa nr. 84789, 84810/20.04.2011 a Primăriei Municipiului Cluj-Napoca care comunică faptul că Primăria „a întreprins demersuri pentru construirea de locuinţe sociale pentru persoanele defavorizate în zona Pata Rât, urmând ca pe viitor să se analizeze situaţia cetăţenilor de etnie romă şi necesitatea construirii altor zone pentru relocarea acestora în funcţie de oportunitatea acestor demersuri” (pag. 3, paragraful 7 al Citaţiei din 31 mai 2011)”, informează GLOC.
Soluţii doar pentru cei cu buletin de Cluj
Primarul Sorin Apostu declara miercuri că deocamdată există discuţii cu oficialii CFR pentru a se găsi soluţii comune pentru relocare. „Cei care sunt în zona Cantonului ocupă astăzi, am înţeles de la cei de la CFR, în mod ilegal acea zonă, inclusiv ca şi gândire de zonă de protecţie. Noi am luat legătura cu cei de la CFR să ne lase răgazul sau să vină dânşii cu o alternativă, prin care să punem toţi umărul să îi mutăm pe cei care stau astăzi în zona respectivă. Aştept din partea CFR-ului să vină cu soluţii”, a declarat edilul.
Întrebat cum au ajuns familiile acelea să locuiască pe Cantonului, primarul a povestit că doar opt familii aveau dreptul de a locui acolo. „La vremea respectivă, au fost opt locuinţe, deci practic numai atâţia au buletin de Cluj. Ulterior s-a creat o comunitate. Sincer, nu cred că din comunitatea clujeană, din fondurile locale, nu cred că nimeni nu este dispus… Să ne integrăm ce avem în propria comunitate. Aşa, dacă suntem deschişi, mâine vor mai veni încă 300.000. Deci cei care sunt din Cluj-Napoca este normal să ne îngrijim de ei”, a afirmat Apostu.
Petiţie pentru comunitatea Cantonului
GLOC a depus la Primărie, Judecătorie și Ministerul Transporturilor petiția cu privire la posibila evacuare a familiilor de pe Cantonului. Petiţia GLOC arată că posibila relocare forţată a persoanelor care locuiesc pe strada Cantonului încalcă drepturile fundamentale ale omului recunoscute de Organizaţia Naţiunilor Unite. “În acest context, Grupul de Lucru al Organizaţiilor Civice (GLOC) solicită instituţiilor abilitate ca prin respectarea legislaţiei româneşti şi a celei internaţionale să nu recurgă la evacuarea forţată a familiilor de pe strada Cantonului, ci să găsească soluţii imediate pentru îmbunătăţirea condiţiilor de locuire şi asigurarea incluziunii sociale”, cere petiţia.
Semnatarii petiţiei GLOC arată că persoanele care locuiesc pe strada Cantonului au o situaţie economică precară, printre aceştia fiind şi bătrâni bolnavi şi copii minori. În acest context, petiţia cere autorităţilor să aibă în vedere legislaţia privitoare la protecţia şi promovarea drepturilor copilului, precum şi cea privind prevenirea şi combaterea marginalizării sociale. „În Citaţie se nominalizează explicit cetăţenii de etnie romă, fapt care contravine Legii Nr. 27/2004 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, precum şi prevederile din H.G. 430/2001 privind aprobarea Strategiei Guvernului României de Îmbunătăţire a Situaţiei Romilor”, mai arată petiţia.
Acord cu Primăria pentru construirea de locuinţe
GLOC relatează cum au ajuns aceste familii să locuiască pe Cantonului. La începutul anilor 2000, mai multe dintre familiile care locuiesc acum pe terenul CFR, care au fost evacuate din alte zone din Cluj-Napoca, au fost mutate aici de către Primărie. Municipalitatea a oferit familiilor în folosinţă gratuită, pe baza unor contracte de comodat, căsuţe construite de organizaţii de caritate, cu acordul autorităţilor locale. La momentul respectiv, problema proprietarului de drept al terenului pe care au fost construite aceste locuinţe nu a fost ridicată. În Protocoalele de colaborare semnate de organizaţiile de caritate care au construit căsuţele cu Primăria Cluj-Napoca în 2004 şi 2005, arată că terenul de pe strada Cantonului aparţine Primăriei, iar administraţia se obligă să asigure terenul pentru construirea a 30, respectiv a 20 de locuinţe, precum şi documentaţia şi avizele necesare construirii.
„În legislaţia internaţională, evacuările forţate sunt definite drept dislocarea temporară sau permanentă a oamenilor împotriva voinţei lor din locuinţele sau de pe terenurile pe care le ocupă, fără consultarea şi notificarea lor adecvată şi fără a li se asigura locuinţe alternative adecvate şi compensaţii. Conform prevederilor internaţionale, orice evacuare forţată este ilegală (rezoluţia Organizaţiei Naţiunilor Unite, Comisia Drepturilor Omului nr. 24/2004). (…) Conform Constituţiei României tratatele internaţionale ale drepturilor omului au prioritate faţă de legislaţia naţională şi odată ratificate, tratatele internaţionale devin parte a legislaţiei româneşti”, arată reprezentanţii GOC în petiţie.
Amnesty International somează autorităţile
Şi Amnesty International avertizează într-o scrisoare deschisă adresată Ministerului Transporturilor, Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului şi Primăriei clujene, că unei companii publice „nu ar trebui să i se permită evacuarea unei comunități rome fără o protecție necesară asigurată respectivei comunități”. În plus, „Amesty International cere municipalităţii din Cluj-Napcoa, precum şi autorităţilor naţionale, să se asigure că orice relocare a comunităţii de pe strada Cantonului va îndeplini criteriile pentru locuinţe potrivite, în conformitate cu legislaţia internaţională din domeniul drepturilor omului.” Organizaţia nonguvernamentală somează şi compania CFR să se asigure că, în cazul în care vor primi o decizie favorabilă în instanţă, drepturile fundamentale ale omului sunt respectate. Aspectul care îi îngrijorează pe cei de la Amnesty International este faptul că CFR a cerut un ordin judecătoresc cu aplicare imediată, fără a include un termen-limită sau timp pentru consultări. Şi organizaţia internaţională arată că, în anii 2000, când locuitorii de pe Cantonului s-au mutat în zona Pata Rât, aceştia aveau un acord cu Primăria pentru construirea de locuinţe, iar o parte din aceştia aveau contracte de închiriere semnate cu municipalitatea.
Istoria se repetă
Amnesty International arată că şi-a mai exprimat îngrijorearea în decembrie 2010, când 56 de familii au fost mutate de pe strada Coastei la Pata Rât. Amintim că în dimineaţa zilei de 17 decembrie 2010, 56 de familii care închiriau locuinţe sociale pe strada Coastei sau trăiau în case improvizate în preajma acestora, au fost evacuate de către autorităţile locale. Potrivit gloc.ro, aproximativ 250 de persoane au fost transportate, împreună cu ceea ce au putut aduna din bunurile lor, în „locuinţele sociale” construite de către Primăria municipiului Cluj tocmai lângă groapa de gunoi şi depozitul de deşeuri chimicale farmaceutice a unei fabrici din oraş. Înştiinţarea oficială de la Primărie a venit în 14 decembrie, locatarii de pe Coastei fiind anunţaţi că, dacă nu vor să rămână pe drumuri de sărbători, trebuie să semneze cererea pentru locuinţe sociale în termen de două zile. În ciuda încercărilor de a apela la sprijinul insituţiilor locale abilitate, cetăţenii s-au trezit cu buldozerele în faţa caselor în dimineaţa zilei de 17 decembrie, deşi evacuările de orice fel sunt interzise prin lege pe toată perioada rece a anului.
Cele 10 case modulare în care au fost obligaţi să se mute sunt amplasate la o distanţă de circa cinci kilometri de cea mai apropiată staţie de autobus. Acestea cuprind un total de 40 de apartamente, a câte o cameră de maximum 18 metri pătraţi, şi 10 băi, fiecare sub 6 metri pătraţi. Aici locuiesc 241 de persoane, dintre care 139 de adulţi, unii dintre ei având nevoie de îngrijiri medicale. La mai puţin de o lună de la darea în folosinţă a caselor modulare, “pereţii apartamentelor au început să fie acoperite de igrasie, sub linoleul de plastic se adună apă din sol, iar tavanul prezintă fisuri prin care pătrunde umezeala, ciupercile prinzând deja rădăcini pe câteva dintre acestea”, arată pagina GLOC. Foştii chiriaşi ai Primăriei au depus dosare pentru locuinţe sociale în alte zone ale oraşului, pentru a le fi mai uşor copiilor să ajungă la şcoală. Acestea, însă, au fost toate declarate neeligibile.
Diana Gabor