Şanse egale şi pentru cei mici. Educaţia timpurie, şansa copiilor săraci să evite abandonul şcolar

Localităţile Bonţida, Poieni, Săcuieni şi Călăţele sunt incluse de anul acesta în proiectul Asociaţiei OvidiuRo „Fiecare copil în grădiniţă”, Cojocna fiind deja în program din 2011. Consiliul Judeţean Cluj a aprobat în ultima şedinţă un parteneriat cu asociaţia, alături de Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj şi Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Cluj.

Abandonul şcolar timpuriu afectează în primul rând copiii din comunităţile defavorizate. Proiectul este axat pe stimularea familiilor cu venituri reduse pentru a-şi trimite copiii la grădiniţă şi pentru ca prezenţa acestora acolo să fie constantă, în ideea că astfel copiii vor avea un început mai uşor în viaţa de şcolar. Familiile primesc 500 lei pentru fiecare copil anual, prin tichete sociale în valoare de 50 de lei lunar, iar acordarea acestora depinde de prezenţa copiilor la grădiniţă. Banii, pentru cele peste 100 de familii care vor fi incluse în proiect, sunt alocaţi de Consiliul Judeţean Cluj din bugetul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Cluj, iar unul dintre criteriile de acordare este ca venitul maxim al familiilor să fie de 150 de lei de persoană.

Ce înseamnă tichetele sociale pentru o familie săracă

Proiectul a fost lansat la Cluj cu o vizită la comunitatea din Bonţida. Leslie Hawke, cea care alături de Maria Gheorghiu a fondat Asociaţia OvidiuRo, împreună cu prinţesa Marina Sturdza şi şeful secţiei politică de la Ambasada Marii Britanii, Peter Thomas, au vizitat copiii din Bonţida şi familiile lor, descoperind pentru a cine ştie câta oară în România o comunitate care trăieşte în sărăcie atât de profundă încât nu-şi trimiteau copiii la grădiniţă pentru că nu aveau cu ce să-i îmbrace.

În prezent, la Bonţida aproape toţi copiii de vârsta grădiniţei au fost incluşi acum în grupele grădiniţei din localitate. Educatoarea grupei mici-mijlocii spune că sunt părinţi care nu-şi permit să îşi îmbrace corespunzător copiii sau să le pună o gustare la şcoală, motiv pentru care nici nu i-au trimis până acum. Primăria Bonţida a intrat în parteneriat cu administraţia judeţeană şi asociaţia care demarează proiectul pentru a oferi acestor familii îmbrăcăminte şi încălţăminte pentru copiii care au nevoie. „Este o problemă cu felul în care este gândit acest proiect”, a declarat primarul Emil Cărhat. „Sunt familii în care unul din părinţi lucrează, dar are venitul minim pe economie. Dacă se aplică regula cu venitul minim de persoană sub 150 de lei, aceste familii nu pot beneficia de sprijinul pentru grădiniţă. Voi discuta cu cei de la Consiliul Judeţean, pentru a adapta această regulă pe viitor, să includem toate familiile care au cu adevărat nevoie”, promite edilul.

Copiii învaţă să devină şcolari

„E important ca aceşti copii să meargă la grădiniţă, pentru că se obişnuiesc cu trezitul devreme, cu programul educaţional, învaţă lucruri pe care nu le-ar şti de acasă în clasa I şi atunci există riscul să abandoneze devreme şcoala. În timp ce alţi copii ştiu culori şi numere, mulţi nu au pe cineva acasă care să-i înveţe toate lucrurile pe care ceilalţi le fac la grădiniţă”, spun reprezentanţii OvidiuRo. Mediatorul şcolar, doamna Julieta, cunoaşte îndeaproape atât familiile, cât şi cadrele didactice, şi vorbeşte, de asemenea, despre importanţa unei educaţii timpurii, în special pentru copiii din comunităţile sărace. Aceasta a declarat că principalul motiv pentru care părinţi nu şi-au trimis până acum copiii la grădiniţă (gratuită în România) este sărăcia în care trăiesc, pentru că uneori nu au nici cu ce să încalţe copiii pentru a ieşi din casă. Acum, vor folosi aceste tichete pentru a cumpăra alimente pentru pacheţelul de la grădiniţă.

Strada pe care locuiesc o parte din familiile care beneficiază de acest sprijin nu este nici măcar pietruită. Când „oaspeţii” au vizitat părinţii copiilor care au început abia acum să meargă la grădiniţă, una din femeile de pe stradă i-a spus unui reprezentant al Primăriei: „Unde să-mi trimit copilul la şcoală, domnule, că până ajunge acolo tot îi noroi şi i-i ruşine de ceilalţi copii?”. În timp ce astfel de proiecte sunt importante pentru includerea celor mici în programe de educaţie timpurie, implicarea autorităţilor locale pentru a oferi condiţii mai bune de viaţă copiilor din comunitate rămâne un aspect care nu poate fi trecut cu vederea.

Cifre care ilustrează importanţă educaţiei timpurii pentru categoriile defavorizate

În România sunt 4,11 milioane de copii sub 18 ani. Cu o rată a părăsirii timpurii a școlii de 17.4%, ne putem aștepta ca 710.000 de copii români să abandoneze școala înainte de clasa a noua în următorii douăzeci de ani. Două treimi dintre copiii în situații de risc din România nu beneficiază de nici o educație formală, în timp ce 77% dintre ceilalți copii sunt înscriși în programe de educație timpurie. Programele de educaţie timpurie au o recuperare a investiţiei de la 4 la 10 ori mai mare decât orice intervenţie anti-sărăcie, potrivit Laureatului Premiului Nobel pentru Economie, James Heckman. Conform Băncii Mondiale, România ar câştiga un miliard de euro pe an în productivitate şi venituri din taxe dacă cei mai săraci cetăţeni ai ţării ar fi educaţi.