Consiliul Judeţean Cluj, RAADPP, Primăria Cluj-Napoca şi chiar comuna Feleacu se zbat ca în Cluj să fie o groapă de gunoi: fie ecologică, fie una temporară. Unii pentru că nu au fost în stare să construiască o groapă până în prezent, unii din anumite interese, alţii pentru că este în atribuţia lor, iar alţii pentru că au tot aşteptat de cinci ani de zile să primească ceva din această afacere. Trei operatori se zbat să câştige din războiul gunoaielor: Brantner Veres, dar şi Vereş JR, precum şi Rosal. Până la urmă, populaţia va avea de suferit pentru că groapa ecologică nu va fi finalizată în 2015, iar gunoaiele se vor scumpi cu 16 milioane de lei.
Feleacul jecmăneşte la fix judeţul
Comuna Feleacu şi-a ales momentul oportun pentru a se răzbuna pe Consiliul Judeţean Cluj. Astfel, aceştia au mai amânat cu încă o săptămână discuţiile cu privire la construirea unei rampe temporare de depozitare a deşeurilor din judeţul Cluj cerând diverse condiţii şi chiar o expertiză. Situaţia este pe atât de critică pe cât, în prezent, nu se mai ridică deşeurile din Cluj-Napoca. Motivul invocat de cei de la Feleacu este că nici un oficial din conducerea CJC nu a făcut un pas pentru un parteneriat ce trebuia realizat din 2010. Vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Mihai Seplecan, a participat la ultima serie de negocieri cu primarul şi Consiliul Local din Feleacu. Primarul a refuzat să le dea acordul celor de la RAADPP pentru amenajarea a şase hectare de teren pentru a depozita gunoaie pe terenul pe care l-au dat deja celor de la CJ în suprafaţă totală de 60 de hectare.
„S-a ajuns în situaţia semnalată de mine de acum un an de zile, din nefericire. Cred că cei vinovaţi trebuie să plătească pentru acest lucru. Am fost astăzi prezent la întâlnirea pentru negocieri cu primarul din Feleacu şi cu reprezentaţii de la fiecare formaţiune politică. Se pare că din nefericire, ei nu vor vota în şedinţa următoare acest aspect. Aceştia doresc o şedinţă în oglindă: Consiliul Judeţean vs Consiliul Local. Motivul lor este că de cinci ani de zile sunt nemulţumiţi de conducerea instituţiei judeţene. Mai exact, nimeni din conducere nu i-a contactat şi nu au încercat să semneze un protocol cum era firesc între CJC şi UAT Feleac pentru terenul ce ei l-au dat în administrare şi care nu le-a adus nici un beneficiu financiar. Se simt acum ca nişte soţii înşelate ce nu mai au încredere în bărbaţi şi nu ne vor lăsa să intrăm pe acel teren, până când ei nu vor trimite o foaie asupra ce decizii vor lua pe viitor cu privire la acest aspect. Nu ne rămâne decât să facem acea şedinţă în oglindă pentru ca cei din Feleacu să dea aceeaşi hotărâre precum ne-am înţeles: redevenţa minimă pe teren, o nouă re-evaluare asupra terenului.” declară Mihai Seplecan.
Neîncrederea în instituţia judeţeană le dă drepturi
Administraţia din Feleacu se ascunde în spatele supărării pe cei de la CJC şi pentru că nu au încredere într-un posibil parteneriat vor pune multiple condiţii.
„La înţelegerea ce am căzut pentru a colabora ei au dorit ca: din momentul când va fi preluat Centrul nou sau groapa, pe un termen de 25-30 de ani să îşi primească banii. Din nefericire nu ne lasă să intervenim prin RAADPP pe acel teren pentru a se putea depozita deşeuri acolo. La înţelegerea pe care am avut-o la prefectură alături de Emil Boc, aceştia şi-au schimbat poziţia şi nu mai doresc să aibă o înţelegere directă între Comuna Feleac şi RAADPP sau ca regia ulterior să aibă contract cu Salprest Rampă, cel care deţine autorizaţia de mediu deoarece vor să se asigure prin o înţelegere directă cu instituţia judeţeană. Pentru a realiza acest lucru, noi vom fi nevoiţi să găsim o soluţie pentru a îndeplini acest aspect” adaugă Seplecan.
Groapa incertă de la Moldoveneşti
Cei de la Euroconstruct au un depozit de materiale toxice la Moldoveneşti. Gazeta de Cluj i-a sunat la începutul săptămânii trecute pentru a vedea dacă vor depune autorizaţie şi pentru a vedea dacă chiar s-au făcut presiuni politice asupra lor să nu se autorizeze. Au negat presiunile, în schimb au spus că nu vor să se autorizeze pentru că nu există niciun demers oficial. În schimb, ei ar fi putut să o facă fără niciun demers oficial. Ulterior, Mihai Seplecan a spus că a vorbit cu ei.
”Noi nu avem groapă, nu am depus nimic. Avem depozit de periculoase. Nu ştiu dacă pot să mă autorizeze pe deşeuri normale. Nu există niciun demers oficial în această direcţie. Nu a făcut nimeni nicio presiune asupra noastră”, a declarat la începutul săptămânii Milena Bedrule, director în cadrul societăţii Euroconstruct de la Moldoveneşti.
Conducerea judeţeană i-a contactat pe cei de la EuroConstruct, deoarece aceştia au în Moldoveneşti o rampă de transfer. Aceştia au nevoie doar de o autorizaţie simplă de la Mediu. Astfel, varianta provizorie pentru care vor opta cei din CJC este pentru terenul de la Moldoveneşti ce are aviz de depozitare materiale toxice şi ar mai avea nevoie de un aviz simplu de la cei de la Mediu ce ar dura doar câteva zile.
Veres JR: favorizarea care ”pute”
Veres Jr. este moştenitorul unui afaceri construite pe şmecheria tatălui său, Eugen Veres. Cu toate că Primăria Cluj-Napoca este cea care trebuia să se ocupe de organizarea unei rampe temporare, toate gunoaiele clujenilor se duceau către o rampă privată, respectiv Salprest Rampă. Deţinută de familia Veres. Când cei de la Garda de Mediu au intensificat controalele şi au pus presiune pe reprezentanţii Salprest Rampă să dovedească unde duc gunoaiele şi acuzându-i că au dispărut sute de mii de tone, oficialii companiei au mărit tarifele pentru depozitare. Şi nu cu oricât, ci cu 400%. Doar că toată presiunea a trecut imediat pe cei care transportă gunoiul, adică pe Rosal şi pe Bratner. Culmea este că în cadrul societăţii Brantner Veres are acţiuni chiar şi Eugen Mircea Vereş. Dar presiunea se va muta în perioada următoare pe contribuabilii clujeni.
Sute de tone de gunoi, transportate la Satu Mare?
Chiar cei de la Bratner Vereş se gândesc să transporte gunoiul la Satu-Mare în detrimentul Clujului pentru că acolo este 46 de lei tona de deşeu, faţă de 96 de lei cât costă în Cluj-Napoca la rampa propriilor asociaţi. Dar vă daţi seama ce ar însemna să se transporte sute de tone de deşeu pe ruta Cluj-Satu Mare? Alte surse de pe piaţă au relatat că unele judeţe au refuzat transportul gunaoielor din Cluj-Napoca pentru că acestea le-ar umple groapa.
Vuşcan ţine partea lui Vereş
Prefectul judeţului Cluj, Gheorghe Vuşcan, a convocat o şedinţă în care cică i-ar fi chemat pe toţi jucătorii importanţi din piaţă deşeurilor: pe primarul Emil Boc, care trebuia să organizeze groapa de gunoi, pe vicele CJ Cluj Mihai Seplecan, care trebuie să se ocupă de finalizarea groapei ecologice şi pe proprietarul rampei temporare, Eugen Vereş jr. În schimb, nu au chemat operatorii, cei care au de plătit cu 400% mai mult lui Vereş. Oare părerea lor nu contează în acest joc?
Boc a primit aviz de la ANRSC pentru scumpire
Edilul municipiului, Emil Boc, a primit de la Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice(ANRSC) un aviz pentru mărirea taxelor de ridicare a gunoaielor având în vedere probleme cu care se confruntă toate părţile implicate. Asta doar în cazul în care firmele care ridică gunoaiele au trei luni de pierderi. Surse de pe piaţă ne-au declarat că s-ar dorit ca tariful pentru persoane fizice să se ridice la 1 leu şi la persoane fizice cu 33 de lei până la suma de 50 de lei.
Cluj-Napoca are 324.576 de locuitori şi aproximativ 32.000 de firme, conform datelor din 2012. La un simplu calcul ar reieşi o suplimentare de aproximativ 1,3 milioane de lei pe lună. 16,5 milioane de lei pe an. Banii aceştia vor trebui plătiţi în plus din banii voştrii, ai contribuabililor.
Până nu vor avea un loc de depozitare a deşeurilor, cetăţenii judeţului Cluj vor rămâne cu gunoiul în faţa caselor. Şi dacă o să vedeţi factura umflată la gunoaie să nu vă mai întrebaţi de ce….
