Fără sprijin aliat, România a îngenuncheat bolşevicii maghiari
În seara zilei de 3 august 1919, Armata Română a intrat pe teritoriul Ungariei, primele unităţi române ajungând la Budapesta în aceeaşi noapte. Armata română a fost astfel singurul stat din Antanta care a ocupat o capitală inamică în Marele Război, fără nici un sprijin din partea aliaţilor.
Bolşevicul Bela Kun, ajuns la conducerea recent-proclamatei Republici Sovietice Ungaria, a promis că va restaura “Ungaria Mare”, fiind convins că se poate baza pe sprijinul lui Lenin şi pe probabilitatea unui război între Rusia sovietică şi Aliaţi. Încurajaţi de iniţiativele revizioniste ale lui Kun, la sfârşitul lui mai 1919, trupele Republicii Sovietice Ungare invadează teritoriul Slovaciei. La 17 iunie 1919, convinse de ameninţările de intervenţie ale SUA şi Franţei, trupele bolşevice ale lui Bela Kun sunt nevoite să se retragă din Slovacia.
Aroganţa fatidică a lui Bela Kun
Dezamăgit de acest deznodământ, Bela Kun se întoarce imediat contra României şi îşi trimite trupele în Transilvania. Planul militar de ocupare a întregului Ardeal prevedea joncţiunea dintre forţele bolşevice din Ungaria şi cele din Rusia sovietică, pe teritoriul Transilvaniei. Atacurile armatei bolşevice maghiare s-au desfăşurat conform planurilor lui Lenin, care prevedeau declanşarea la scară europeană a unor mari demonstraţii muncitoreşti pentru apărarea Ungariei bolşevice.
La 19 spre 20 iulie 1919, armata ungară a atacat puternic armata română, respingând-o până la Oradea. A avut loc o contraofensivă şi, după şapte zile de lupte crâncene, trupele române se apropiau de Budapesta. Primele subunităţi care au intrat în Budapesta au fost trei escadroane aparţinând Brigăzii 4 roşiori, aflate sub comanda generalului Gheorghe Rusescu.
Românii au defilat pe Andrasystrasse
La bariera de est a oraşului, în seara zilei de 3 august, pe o ploaie torenţială, forţele române au fost întâmpinate de o delegaţie a guvernului maghiar, care a solicitat generalului Rusescu să nu intre în capitală. Acesta însă a ordonat ca tunurile să fie poziţionate în poziţie de luptă şi apoi, în fruntea cavaleriei, a pătruns în oraş. Pe timpul nopţii, efectivele au fost cartiruite în cazarma „Arhiducele Josef”.
La 4 august, orele 18,00, generalul Gheorghe Mărdărescu, comandantul trupelor din Transilvania, primea pe bulevardul Andrassy defilarea unui detaşament compus din Regimentul 4 vânători, un escadron din Regimentul 23 artilerie şi un divizion din Regimentul 6 roşiori. Guvernator al Budapestei a fost numit generalul Ştefan Holban. În Ordinul de Zi emis cu acest prilej, generalul Mărdărescu, adresându-se „bravilor ostaşi ai Comandamentului Trupelor din Transilvania”, spunea: „Faptul săvârşit de voi va rămâne pe vecie înscris în cartea neamului şi în istoria omenirii. Sunt nespus de mândru că v-am comandat şi adânc recunoscător tuturor pentru inima ce aţi pus în înfăptuirea izbândei”.
Cum să furi o zi istoriei
Pentru generalul Mărdărescu, data de 4 august avea şi o altă conotaţie: împlinea 53 de ani. Nu i-a iertat niciodată generalului Rusescu gestul de a intra primul în capitala inamicului, afirmând în memoriile sale, publicate în 1922: „Prin împingerea celor 3 escadroane din Brigada 4-a de roşiori spre Budapesta, în ziua de 3 august, nu numai că nu se putea obţine nimic, – căci, vom vedea mai jos, cum s-a făcut şi cum trebuia să se facă ocuparea Budapestei – dar, operaţiunea a întrecut marginile admisibile îndrăznelei şi, în plus, era în dauna scopului urmărit de comandamentul trupelor din Transilvania.” Istoricii contemporani i-au sărit în ajutor, înregistrând data de 4 august ca dată a ocupării capitalei ungare, acţiunea din 3 august fiind tratată cu discreţie.
”Rămâne în sarcina istoricilor să decidă cine şi când a fostocupată Budapesta, dar un lucru rămâne clar: a fost ocupată de trupele române, condusă de ofiţeri români, fără niciun ajutor militar aliat. A fost singura capitală inamică ocupată de un stat din Antanta în cursul primului război mondial, considerând războiul româno-ungar din 1919 ca parte a acestuia, sau consecinţă imediată a lui. Meritul armatei române este imens, ţinând cont că în toată istoria modernă, România a dus război doar în coaliţie, această acţiune militară fiind singura în care România a acţionat singură, fără aportul aliaţilor”, subliniază analistul Cristian Negrea.
Telegrama generalului Mărdărescu adresată Regelui Ferdinand
“Majestăţii Sale Regelui
Am onoarea a raporta, că ieri, 4 august, orele 18, trupele au ocupat Budapesta fără rezistenţă. După luarea măsurilor de menţinerea ordinii, am trecut în revistă şi am primit defilarea (o brigadă din divizia I de vânători, un divizion a 3 baterii şi un divizion din Brigada a 4-a de roşiori) pe Andrasystrasse. Guvernator al Budapestei l-am numit pe Generalul Holban. Populaţia a primit trupele noastre în mod simpatic.
Comandantul trupelor din Transilvania
General Mărdărescu
Şef de stat-major
General Panaitescu“
