Andrei ”Horia” Marga a întreținut relații cu Mătușa Varvara

Judecătorii de la Tribunalul Maramureș, instanța unde a fost strămutat procesul fostului rector UBB, au decis definitiv și irevocabil că Andrei Marga a fost turnător la Securitate. Inițial, ”dinozaurul” Marga l-a dat în judecată pe Costel Sârbu, profesorul clujean care a contribuit la deconspirarea fostului Ministru de Externe, însă justiția a considerat că Marga a fost colaborator al Securității. La mijlocul lunii aprilie, Gazeta de Cluj vă informa despre faptul că magistraţii Judecătoriei Baia-Mare au respins acţiunea în constatare şi solicitarea de daune morale introdusă de Andrei Marga împotriva profesorului Costel Sârbu.

Magistrații Tribunalului Maramureș au dat un verdict definitiv în procesul dintre fostul rector UBB, Andrei Marga, și profesorul Costel Sârbu. Conform deciziei judecătorilor, Marga a colaborat cu ofițeri din cadrul Serviciului 3 de contrainformații al Securității din Cluj, unde avea numele conspirativ de ”Horia”. Inițial, procesul s-a judecat în instanțele clujene, dar Marga a cerut strămutarea procesului într-o altă instanță, motivând că aici judecătorii ar fi supuși unei presiuni mediatice. Procesul a fost strămutat în Maramureș, unde lui Marga i s-a respins recursul pe care l-a făcut la Tribunalul Maramureș. În sprijinul verdictului, magistrații au avut la dispoziție documente oficiale eliberate de CNSAS, mărturii ale altor turnători și demersul inițiat de profesorul clujean Costel Sârbu. Practic, Andrei Marga a pierdut din cauza propriului orgoliu pentru că el a fost cel care a deschis procesul împotriva lui Sârbu căruia i-a cerut daune morale de 100.000 de lei pentru că l-ar fi calomniat prin etichetarea de turnător la Securitate.

Profesorul clujean Costel Sârbu a declarat pentru Gazeta de Cluj că faptul de a fi câștigat în mod oficial bătălia cu profesorul Andrei Marga este pentru el o victorie tristă. ”A fost o luptă în care m-am simțit singur printre dușmani”, mărturisește Costel Sârbu. Ca urmare a declarațiilor despre trecutul securist al lui Marga, i-a fost respins de două ori dosarul depus pentru titlul de profesor universitar, votul Senatului fiind manipulat de Andrei Marga, care atunci era rector al UBB. Costel Sârbu vorbește despre lașitatea colegilor săi, niciunul îndrăznind să facă altfel decât le-a fost recomandat în ședința de Senat.

După ce procesul a fost strămutat din cadrul instanțelor clujene, Sârbu spunea că vestea conform căreia Marga a făcut cerere de strămutare a litigiului a aflat-o în momentul în care s-a prezentat la termenul stabilit al procesului. Avocatul lui Marga l-a anunțat, pe coridorul Tribunalului, că trebuie să meargă la Curtea de Apel, unde se decide strămutarea. A resimțit evenimentul ca pe un șoc, deoarece procesul era foarte aproape de final. Practic, la Judecătoria Baia Mare, unde a fost strămutat procesul, a avut loc o singură ședință de judecată. Costel Sârbu  spunea că atunci când a văzut că poate fi strămutat un proces care e pe ultima sută de metri, și-a pierdut speranța, deși știa că toate dovezile din dosar erau de partea sa. Într-un final, justiția a dat dreptate profesorului Costel Sârbu, demnitatea, onoarea și reputația lui Andrei Marga rămânând grav atinse nu de declarațiile colegului său, ci de trecutul lui de informator.

Diferenţa dintre informator  şi colaborator, o chestiune de semantică

În cadrul procesului, Costel Sârbu a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii reclamantului, cu obligarea acestuia la cheltuieli de judecată. Sârbu a arătat că arătat că, în august 2012, în mass-media românească, au apărut o serie de informaţii şi comentarii referitoare la trecutul lui Andrei Marga, care l-au determinat să solicite la CNSAS verificarea privind relaţiile acestuia cu serviciile secret. El a adus ca argument Adeverinţa nr. 2914/06.11.2012, publicată de CNSAS, pretinzând că acest document adevereşte afirmaţiile sale, evocate fiind şi comentariile apărute în mass-media pe baza documentelor consemnate în adeverinţa menţionată.

Instanţa a ajuns la concluzia că noţiunea de colaborator şi cea de informator se suprapun pentru Costel Sârbu, acesta utilizând în discursul său ambele noţiuni cu aceeaşi semnificaţie, aşa cum se întâmplă în limbajul comun al societăţii, unde o astfel de interpretare este permisă, întrucât distincţia decurge numai din lege, fiind dificil de sesizat consecinţele sale juridice.

Analizând răspunsurile lui Sârbu la interogatoriu, completul de judecată a constat că, în ce priveşte afirmaţia „Marga a fost întâi agent al unui serviciu străin şi apoi a devenit colaborator”, Sârbu a negat că ar fi făcut exact această afirmaţie, în realitate afirmând că „reclamantul a fost racolat încă din liceu şi abia ulterior, când se afla în străinătate, a fost racolat şi de un serviciu străin, în acest ultim caz acceptând abia a doua oară, deoarece prima dată a refuzat”, spunând că este convins de veridicitatea acestor afirmaţii, întrucât elementele relevate îi sunt cunoscute de la colonelul de securitate Gheorghe Muşuroaie,  care „aproba personal dosarul de informator” al lui Marga.

”Instanţa reţine că pârâtul, prin răspunsurile enunţate, a folosit atât noţiunea de colaborator, cât şi noţiunea de informator, ceea ce determină o a doua concluzie, în sensul că pârâtul S.C., folosind cele două noţiuni în acelaşi context, le atribuie o aceeaşi semantică”, se arată în motivarea sentinţei.

Marga a contestat eticheta de informator

În motivarea cererii sale, Marga a arătat că, în cadrul unui interviu publicat în data de 04.09.2012, în Evenimentul Zilei, profesorul clujean Costel Sârbu a făcut afirmaţii prin care a adus atingere dreptului său la demnitate, onoare şi reputaţie, afirmaţii care, dacă ar fi adevărate, l-ar expune la sancţiuni şi dispreţului public. Din cuprinsul motivelor de fapt ale reclamaţiei, instanţa a reţinut că, în esenţă, Marga a perceput ca fiind defăimătoare acele afirmaţiile prin care i se atribuie calitatea de colaborator al fostei Securităţi.

Probele concrete administrate de fostul rector al UBB întru susţinerea cererii cu care a învestit instanţa au fost Decizia nr. 1516/2007, Adeverinţa nr. 2913/06.11.2012, ambele emise de CNSAS şi Decizia nr. 2226/03.07.2013 a Curţii de Apel Bucureşti, prin aceste acte stabilindu-se că Marga nu a avut calitatea de colaborator al fostei Securităţi.

Operând cu distincţia dintre calitatea de informator al Securităţii şi cea de colaborator al Securităţii, în raport de dispoziţiile art. 2 lit. b) din OUG nr. 24/2008, Curtea de Apel Bucureşti a stabilit că nu sunt întrunite condiţiile cumulative impuse de textul legal evocat, pentru a se constata calitatea reclamantului de colaborator al Securităţii, însă Curtea a reţinut calitatea acestuia de informator, inclusiv numele sub care erau semnate notele informative de către reclamant, aceleaşi care au fost relevate şi de către pârât, ceea ce a format convingerea acestei instanţe în sensul că pârâtul a avut o suficientă bază factuală pentru afirmaţiile sale, acestuia neputându-i-se imputa ignorarea distincţiei de natură strict juridică expusă în cele ce precedă.