Agentia Nationala de Integritate(ANI) ar trebui sa il cerceteze pe Eugen Cecan, consilier judetean al PNL si director al Directiei Regionale de Drumuri si Poduri(DRDP) Cluj pentru incompatibilitate. Magistratii de la Inalta Curte de Casatie si Justitie(ICCJ) din Romania l-au declarat definitiv si irevocabil incompatibil pe Stefan Bucur Stoica, consilier judetean in cadrul Consiliului Judetean Dolj, dar si director al Directiei Regionale a Drumurilor si Podurilor Craiova.
Citeste si:
Horea Uioreanu despre cazul de incompatibilitate a lui Cecan: Oricand se poate apela la similitudine
Gazeta de Cluj va prezinta in exclusivitate integral motivarea judecatorilor care au decis incompatibilitatea pe un caz parca tras la indigo cu cel al lui Eugen Cecan. Desi seful DRDP Cluj considera ca omologul sau a fost condamnat pe o speta diferita o sa vedeti in cele ce urmeaza ca nu este nici o diferenta intre cei doi.
Reporterii Gazeta de Cluj vor trimite o sesizare Institutiei Prefectului Judetului Cluj, secretarul judetului Cluj, dar si Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania(CNADNR), institutie in a carei subordonare se afla DRDP Cluj. Va redam in continuare motivarea judecatorilor Maria Luiza Paun, Doina Duica, Rodica Voicu si Georgiana Vlad, magistrat asistent, mentionand ca intertitlurile boldate apartin redactiei Gazeta de Cluj:
S-a luat în examinare recursul declarat de Agenţia Naţională de Integritate împotriva Sentinţei nr. 308 din 4 aprilie 2012 a Curţii de Apel Craiova – Secţia contencios administrativ şi fiscal.
Dezbaterile în fond şi susţinerile părţilor au avut loc în şedinţa publică din data de 1 octombrie 2013, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când Înalta Curte, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru astăzi, 15 octombrie 2013, când a hotărât următoarele:
ÎNALTA CURTE
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Craiova – Secţia contencios administrativ şi fiscal la data de 04.01.2012, reclamantul Stoica Ştefan Bucur, în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate, a solicitat anularea Raportului de Evaluare din 28.12.2011, întocmit de către pârâtă, prin care s-a constatat că se află în stare de incompatibilitate deţinând, începând din data de 16.04.2009, atât funcţia de consilier judeţean în cadrul Consiliului Judeţean Dolj, cât şi funcţia de Director al Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Craiova.
În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că din compararea statutului juridic al CNADNR şi textul art. 88 alin.1 lit. d din Legea 161/2003 rezultă că nu sunt îndeplinite condiţiile acestui din urmă articol pentru a fi reţinută starea de incompatibilitate.
A arătat că CNADNR are sediul în Bucureşti şi este companie de interes naţional, iar Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Craiova face parte din CNADNR, însă nu are statutul de filială.
Denumirea folosită este cea de „Direcţie Regională”, astfel că aceasta este un dezmembrământ al societăţii comerciale, fără personalitate juridică.
A „susţinut că textele incidente care stabilesc regimul juridic şi efectele diverselor tipuri de dezmembrăminte sunt dispoziţiile art.42 şi 43 din Legea nr.31/1990 privind societăţile comerciale.
Conform încheierii nr. 1754/SC/2004, pronunţată de Tribunalul Bucureşti în dosarul nr. 3336/SC/2004, prin care s-a dispus autorizarea constituirii CNADNR, aceasta nu a înfiinţat filiale.
CNADNR nu are filiale
De asemenea, inexistenţa filialelor rezultă şi din extrasul anexat din data de 10.05.2004, unde la menţiunea „filiale/sucursale/subunităţi” se precizează că nu are, iar conform certificatului constatator nr.550570 din 22 decembrie 2005 rezultă că „Direcţiile Regionale” sunt sedii secundare. ‘ Conform art.43 alin.3 din Legea nr.31/1990 „celelalte sedii secundare – agenţii, puncte de lucru sau alte asemenea sedii – sunt dezmembrăminte fără personalitate juridică”. Astfel, a arătat reclamantul că rezultă fără dubiu că Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Craiova nu este filială, astfel încât nu este îndeplinită condiţia prevăzută de art.88 alin.1 lit.d) din Legea nr.161/2003.
Cu privire la termenul „incompatibilitate”, a susţinut că acesta înseamnă „interzicere de a cumula două funcţii, două atribuţii care, prin caracterul lor, sunt contradictorii.
Caracterul contradictoriu face ca respectiva persoană publică să nu poată lua decizii juste, tocmai datorită contradictorialităţii funcţiilor ce le exercită, fiindu-i ştirbită integritatea, riscând, astfel, să aducă prejudicii activităţilor depuse ori intereselor respectivelor instituţii publice.
Scopul Legii nr. 176/2010 răzbate clar din art.8, respectiv acela de a se asigura integritatea în exercitarea demnităţilor şi funcţiilor publice şi prevenirea corupţiei instituţionale.
Cum Direcţia nu are personalitate juridică toate aspectele decizionale economice, contabile, juridice sunt stabilite de organele statutare, în care acesta nu are nici o calitate şi acestea sunt constituite la sediul societăţii comerciale.
De asemenea, a arătat că în mod corect inexistenţa stării de incompatibilitate a fost confirmată şi de Consiliul Judeţean Dolj care, prin adresa nr.29020 din 11.10.2010, a precizat că, în ceea ce îl priveşte, nu se încadrează în categoria persoanelor enumerate de art.88 alin.1 lit.d) din Legea nr, 161/2003.
DRDP este sediu secundar
Pârâta Agenţia Naţională de Integritate a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată, susţinând că din analiza prevederilor art.1 din OUG nr. 18/2003, pentru înfiinţarea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România SA şi art.43 alin.(3) din Legea nr.31/1990 privind societăţile comerciale, rezultă că Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Craiova este sediu secundar al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România SA, societate comercială pe acţiuni, de interes strategic naţional.
Având în vedere că art.88 alin.(l) lit.d) din Legea nr. 161/2003 se referă doar la sediul societăţilor comerciale de interes naţional, nefăcând distincţie între sediul principal şi sediul secundar şi potrivit principiului ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus, funcţia de consilier judeţean este incompatibilă cu funcţia de director al Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri din unitatea administrativ-teritorială unde este deţinută şi funcţia de consilier judeţean, Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri fiind sediu secundar al C.N.A.D.N.R.
Referitor la susţinerea reclamantului privind confirmarea inexistenţei stării de incompatibilitate de către Consiliul Judeţean Dolj, prin Secretarul Consiliului Judeţean, persoana abilitată în mod legal să constate starea de incompatibilitate, pârâta a arătat că stabilirea existenţei sau inexistenţei stării de incompatibilitate de către Secretarul Consiliului Judeţean Dolj încalcă prevederile art.91 alin.4 din Legea nr.161/2003, care stabilesc în sarcina secretarului unităţii administrativ teritoriale doar iniţierea procedurii făcută prefectului şi care are puterea de a emite un ordin prin care să constate încetarea mandatului.
A mai arătat că răspunsul Consiliului Judeţean Dolj dat la solicitarea reclamantului poate fi considerat vădit pro causa, deoarece acesta a fost făcut la data de 11.10.2010 cu adresa nr.14353, după ce reclamantul a fost informat cu privire la sesizarea din oficiu a ANI, cu adresa nr.36267/G/II/21.03.2011, la domiciliul acestuia, confirmarea de primire fiind semnată la data de 29.03.2011 de către destinatar, şi nu anterior sau la data numirii în funcţia de director la Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Craiova.
La data de 08.02.2012, Consiliul Judeţean Dolj a formulat cerere de intervenţie accesorie în interesul reclamantului Stoica Ştefan, susţinând că este neîntemeiat raportul de evaluare, nefiind îndeplinite condiţiile prevăzute de dispoziţiile art.88 lit.a şi b din Legea nr. 161/2003.
Prin sentinţa nr. 308 din data de 4 aprilie 2012, Curtea de Apel Craiova – Secţia contencios administrativ şi fiscal a admis acţiunea formulată de reclamantul Stoica Ştefan Bucur împotriva pârâtei Agenţia Naţională De Integritate şi a intervenientului Consiliul Judeţean Dolj, având ca obiect anulare act administrativ, a dispus anularea raportului de evaluare nr.130848/G/II/28.12.2011, întocmit de A.N.I. şi a admis cererea de intervenţie accesorie formulată de Consiliul Judeţean Dolj.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut că, în timpul exercitării mandatului de consilier judeţean, începând cu 16.04.2009, reclamantul a deţinut şi funcţia de director al Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri, fiind numit prin Decizia nr.271 din 22.04.2009 emisă de Directorul General al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România SA.
În ceea ce priveşte funcţia deţinută de reclamant începând cu 16.04.2009, aceea de director al Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri, Curtea a constatat ca aceasta este o funcţie publică de conducere, care a fost exercitată în baza OUG nr.84/2003, a Hotărârii Consiliului de Administraţie nr.4/2009 şi a Ordinului Ministrului Transporturilor şi Infrastructurii nr.255/2009.
Prima instanţă a reţinut, însă că, potrivit art. 88 alin.(1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, funcţia de consilier judeţean este incompatibilă cu funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager, asociat, administrator, membru al consiliului de administraţie sau cenzor la regiile autonome si societăţile comerciale de interes local înfiinţate sau aflate sub autoritatea consiliului local ori a consiliului judeţean, respectiv la regiile autonome şi societăţile comerciale de interes naţional care îşi au sediul sau care deţin filiale în unitatea administrativ-teritorială respectivă.
Aşadar, incompatibilitatea reglementată de dispoziţiile legale menţionate vizează consilierul judeţean care deţine şi calitatea de director al unei filiale a regiei de interes naţional din aceeaşi unitate administrativ-teritoriala.
Reclamantul spune ca DRDP nu are personalitate juridica
In speţă însă, funcţia deţinuta de reclamant în paralel cu cea de consilier judeţean este aceea de director al Regionale de Drumuri şi Poduri, care este o unitate fără personalitate juridica a Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România SA – regie autonoma de interes naţional, potrivit art. 1 din OUG nr.84/2003, în acelaşi sens fiind şi prevederile Legii nr. 15/1990, care, la art. 2 alin.2, prevede ca regiile autonome pot înfiinţa în cadrul structurii lor uzine, fabrici, ateliere, servicii, sucursale şi alte asemenea subunităţi necesare realizării obiectului de activitate.
Judecătorul fondului a observat că legiuitorul a folosit noţiunea de „filială” care, prin definiţia dată de art. 42 din Legea
31/1990, este o societate comercială cu personalitate juridică. De asemenea, a reţinut că normele care reglementează incompatibilităţile sunt norme de excepţie, care nu pot fi extinse prin analogie şi la alte situaţii, care nu sunt expres reglementate prin acestea.
Instanţa de fond a reţinut, din analiza înscrisurilor de la dosar, respectiv încheierea nr.1754/SC/2004 a Tribunalului Bucureşti, că CNADNR nu a înfiinţat filiale, iar din certificatul constatator nr.550570/2005 rezultă că „Direcţiile Regionale” sunt sedii secundare.
De asemenea, din adresa nr.7158/2011 emisă de ORC de pe lângă Tribunalul Dolj, la nivelul Judeţului Dolj nu a fost înregistrată o filială a CNADNR.
Or, în conformitate cu dispoziţiile legale care reglementează starea de incompatibilitate în speţă, Curtea a reţinut că cerinţele se referă la funcţia de director la o societate comercială de interes naţional care îşi au sediul sau care deţin filiale în unitatea administrativ teritorială respectivă, aspecte ce nu se regăsesc în cauză, fiind făcută dovada cu înscrisuri că societatea comercială de interes naţional CNADNR nu deţine sediul, acesta figurând în Municipiul Bucureşti, sau filiale în unitatea teritorială în cadrul căreia reclamantul deţine funcţia de consilier judeţean.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâta Agenţia Naţională de Integritate, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
În dezvoltarea motivelor de recurs invocate, întemeiate pe dispoziţiile art. 304 pct.8 şi 9 Cod procedură civilă, recurenta- pârâtă a susţinut în esenţă că instanţa de fond a interpretat greşit actul juridic dedus judecăţii, schimbând natura ori înţelesul lămurit şi vădit neîndoielnic al acestuia, hotărârea atacată fiind dată cu aplicarea greşită a legii.
Astfel, recurenta-pârâtă a susţinut că instanţa de fond a interpretat eronat dispoziţiile art. 88 alin.(1) lit.d) din Legea nr.
161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare, reţinând că în speţă nu ar exista incompatibilitate între funcţia de consilier judeţean în cadrul Consiliului Judeţean Dolj a intimatului-reclamant şi aceea de Director al Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Craiova, din cadrul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România SA, întrucât Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Dolj nu este o filială a CNADNR.
Examinând sentinţa atacată în raport de criticile formulate, de dispoziţiile legale incidente cât şi în temeiul dispoziţiilor art. 3041 Cod procedură civilă Înalta Curte constată că recursul formulat în cauză este fondat, reţinând incidenţa în cauză a motivului de recurs prevăzut de dispoziţiile art. 304 pct.9 Cod procedură civilă, în considerarea argumentelor ce succed.
Potrivit dispoziţiilor art. 88 alin.(1) lit.d) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare, funcţia de consilier local sau consilier judeţean este incompatibilă cu funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager asociat, administrator, membri al consiliului de administraţie sau cenzor la regiile autonome şi societăţile comerciale de interes local înfiinţate sau aflate sub autoritatea consiliului local ori a consiliului judeţean respectiv sau la regiile autonome şi societăţile comerciale de interes naţional care îşi au sediul sau care deţin filiale în unitatea administrativ teritorială respectivă.
Astfel cum rezultă din materialul probator administrat în cauză, intimatul-reclamant consilier judeţean în cadrul Consiliului Judeţean Dolj al cărui mandat a fost validat la data de 20 iunie
2008, a deţinut şi funcţia de director al Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Craiova, din cadrul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, începând cu data de 16 aprilie 2009.
Contrar celor reţinute de instanţa de fond prin sentinţa atacată, Înalta Curte constată că în cauză sunt îndeplinite condiţiile legale prevăzute d dispoziţiile art. 88 alin.(1) lit.d) pentru reţinerea stării de incompatibilitate a intimatului-reclamant Stoica Ştefan Bucur.
Conform art. 1 din OUG nr. 18/2003 Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România SA a fost înfiinţată prin reorganizarea Regiei Autonome „Administraţia Naţională a Drumurilor din România”, iar potrivit art. 43 alin.(3) din Legea nr.
31/1990 privind societăţile comerciale, republicată „Celelalte sedii
secundare – agenţii, puncte de lucru sau alte asemenea sedii sunt dezmembrăminte fără personalitate juridică ale societăţilor comerciale şi se menţionează numai în cadrul înmatriculării societăţii în registrul comerţului la sediul principal”.
Din perspectiva acestor prevederi legale rezultă că Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Craiova este sediu secundar al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România SA, societate comercială de interes strategic naţional, fiind menţionată în Certificatul constatator eliberat de Oficiul Registrului Comerţului Bucureşti cu nr. 550570/22.12.2006 (fila 43 dosar fond).
Dreptatea lui Stefan Bucur Stoica, interpretata eronat
Având în vedere că dispoziţiile art. 88 alin.(1) lit.d) din Legea nr. 161/2003 se referă la sediul societăţilor comerciale de interes naţional fără a face distincţie între sediul principal şi sediul secundar cât şi principiul „ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus” instanţa de control judiciar apreciază că prin sentinţa atacată au fost interpretate eronat aceste dispoziţii legale şi s-a reţinut în mod greşit nelegalitatea actului administrativ atacat, respectiv Raportul de evaluare nr. 130848/G/II/28.12.2011.
Astfel fiind Înalta Curte constată că în cauză este incident motivul de recurs prevăzut de dispoziţiile art. 304 pct.9 Cod procedură civilă şi în temeiul dispoziţiilor art. 312 alin.(1) Cod procedură civilă, coroborat cu art. 20 alin.(1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ va admite recursul formulat în cauză şi va modifica sentinţa atacată în sensul că va respinge acţiunea formulată de reclamantul Stoica Ştefan Bucur, ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Admite recursul declarat de Agenţia Naţională de Integritate împotriva Sentinţei nr. 308 din 4 aprilie 2012 a Curţii de Apel Craiova – Secţia contencios administrativ şi fiscal.
Modifică sentinţa recurată, în sensul că respinge acţiunea formulată de către reclamantul Stoica Ştefan Bucur, ca nefondată.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 15 octombrie 2013.
Au trecut 90 de zile de la aceasta declaratie:
Ministrul Dan Șova a declarat că va face o anchetă la CNADNR pentru a vedea de ce lucrările la centura de ”diamant” Vâlcele -Apahida au durat atât de mult și a costat de câteva ori mai mult.
”Acum s-a terminat centura și acum declanșăm ancheta. Și eu sunt curios să aflu și credeti-mă că o să aflu, așa cum aflu despre toate contractele”, a declarat Dan Șova, ministrul delegat pentru Proiecte de infrastructura de interes national si investitii straine.
”Vreau să aflu printr-o anchetă la CNADNR și de ce a durat atât de mult și cine a greșit și de ce a costat atât de mult și de ce a trebuit inaugurată de două ori de domnul Boc și refăcută din nou”, a spus Sova.
si nu s-a intamplat nimic, singurul eveniment imbucarator este faptul ca in data de 24.02.2014 DNA-ul lui Traian Basescu a ridicat de la DRDP Cluj documente. Bila alba pentru DNA-ului si Bila neagra pentru CNADNR
Este pacat ca CNADNR nu este in stare sa–si faca ordine in propria ograda. Faptul ca pana in acest moment CNADNR nu a putut sa clarifice cele semnalate de catre ministrul Dan Sova dovedeste sau slaba pregatire profesionala a echipei aflata la conducerea companiei sau lipsa de curaj in luarea unei decizii(precizam ca in toata aceasta perioada la conducerea companiei este un inginer mecanic care conduce cu preluare de atributiunii), sau inca nu s-a luat decizia politica. Cu toate ca sarcina era usurata foarte mult de concluziile comisie de ancheta numita de catre fostul ministru Mihai Silagy.
În ciuda acestui jaf, vinovaţi nu există. Ba chiar mai mult, vinovaţii sunt promovaţi!
Revenind la Centura Est de Ocolire a municipiului Cluj Napoca, acum exact un an, aflat pe şantierul Centurii, fostul ministru de resort declara: „30% din lucrări au fost comisioane, iar 70% incompetenţă” şi era convins că acţiunea corpului de control va fi una foarte bună.
Astfel conducerea DRDP Cluj
– a decis modificarea traseului variantei de ocolire Cluj – Est, fără a avea la bază o fundamentare corespunzătoare, în condițiile în care proiectul tehnic și indicatorii tehnico-economici erau deja aprobați prin HG nr.506/19.04.2006;
– a acceptat ca unul din cei doi antreprenori ai lucrărilor să renunțe la executarea lucrărilor aferente unui sector de drum, care avea probleme geologice;
– a organizat o procedură de atribuire neconformă, cu rezultate negative privind durata de execuție a lucrărilor. Organizarea procedurii a fost contestată la CNSC, iar acesta a dat câștig de cauză contestatarului.
– a urmărit în mod defectuos derularea contractelor încheiate pentru realizarea investiției, ceea ce a condus la depăsirea repetată a termenelor de execuție.
De asemenea, în urma Controlului s-au menţinut pe posturi persoanelor din cadrul DRDP Cluj direct implicate in implementarea proiectului: Ing. Teodor Gorcea – Director Adjunct DRDP Cluj, Ing. Violeta Alexa – Şef Serviciu DRDP Cluj, Ing. Ambrozie Fodor – Şef Serviciu DRDP Cluj, persoane care continuă să facă ceea ce au făcut şi până acum, adică să propună către CNADNR Bucureşti modificări de soluţii care duc mai departe la escaladarea preţului lucrărilor
Controlul a fost însă doar praf în ochi, pentru că nu au fost luate măsuri care să conducă la finalizarea lucrărilor cu încadrarea în costurile contractate sau cel puţin reducerea costurilor şi finalizarea lucrărilor. Controlul a fost doar un mijloc pentru ca fostul director al DRDP Cluj, Ioan Pantelimon să fie schimbat cu Eugen Cecan. A plecat PDL, a venit PNL, deşi puzderia de acte adiţionale care au declanşat escaladarea preţurilor poartă şi semnătura lui Cecan. Oricum, cei doi sunt obişnuiţi cu schimbările. În 2007, după alegerile din 2006, Cecan i-a făcut loc lui Pantelimon la şefia DRDP.
Mai mult, Mircea Pop, acţionarul societăţii DP Consult Cluj, proiectantul lucrării a fost numit imediat după Raportul Corpului de Control Director General Adjunct CNADNR (în subordinea căreia se află DRDP Cluj), iar din septembrie 2012, Mircea Pop este Director General CNADNR cu preluare de atribuţii.
Aşa, în ciuda…Centurii!
Persoane direct implicate in implementarea proiectului
1. Ing. Mircea Pop – actionar al societatii S.C. D.P. CONSULT S.A. CLUJ – NAPOCA – Proiectantul lucrarii – numit in iunie 2012 Director General Adjunct CNADNR – din septembrie 2012 Director General CNADNR cu preluare de atributii
2. Ing. Ioan PANTELIMON – Director DRDP Cluj :APRILIE 2005 – MAI 2007, IANUARIE 2009 – IUNIE 2012
3. Ing. Eugen CECAN – Director DRDP Cluj : MAI 2007 – IANUARIE 2009, IUNIE 2012 – PREZENT
4. Ing. Teodor Gorcea – Director Adjunct DRDP Cluj
5. Ing. Violeta Alexa – Sef Serviciu DRDP Cluj
6. Ing. Ambrozie Fodor – Sef Serviciu DRDP Cluj