Portalul online Vice.ro a publicat o analiză critică asupra șanselor celor 11 orașe din România ce se luptă pentru a obține titulatura de Cluj Capitala Culturală Europeană 2021.
Conform acestora:„Clujul are o pagină oficială de Facebook şi un site care arată foarte bine, cu branding, logo şi alte brizbrizuri publicitare la care nu mă pricep. Descrierea paginii de FB e în patru limbi străine, ceea ce arată că mizează pe cartea multiculturalismului româno-maghiaro-german, la fel ca Sibiul în 2007.
Comparativ cu celelalte orașe ce au intrat în hora competitivă , inima Transilvaniei îșiu dorește să fie numită Cluj Capitala Clulturală Europeană 2021 și are mai multe plusuri decât minusuri:
+ Centrul Clujului chiar arată bine şi, după cum am învăţat de la Sibiu, doar centrul oraşului contează.
+ Au destule bodegi şi terase fancy ca să întreţină valul imens de turişti europeni de 40-50 de ani, cărora chiar le pasă de proiectul European Cultural Capital.
+ Are tentative de multiculturalism prin folosirea mai multor limbi în zonele turistice. + Este între puţinele oraşe cu o scenă culturală reală.
+ Niciun scandal recent mediatizat.
– Abia a fost Capitala Europeană a Tineretului anul ăsta, deci nu cred c-o să aleagă europenii acelaşi oraş pe două proiecte similare.
Aceștia consideră că cele mai mari șanse de câștig le-ar avea Cluj dar că nu ar fi de ignorat o posibilă schimbare de situație ce s-ar consolida în pierderea competiției.
UPDATE: Președintele Asociaţiei Cluj Capitala Europeană 2021 a acceptat să răspundă analizei și să vină cu completări ce ar lămurii clujenii și ar îngrijora rivalii.
„Analiza este una interesantă scrisă cu multa umor și ironie. Nu este o analiză tehnica cu referire la criteriile de evaluare dar consider că avem nevoie și de asemenea abordări. În ceea ce privește Cluj-Napoca , legătura dintre Cluj 2015 Capitală Europeană Tineretului și proiectul Capitalei Europene a Culturii este una de completare nu de excludere. Sunt 2 inițiative diferite. Una aparține Uniunii Europene, iar celalaltă este a Forumului European de Tineret. Doresc să scot în evidență 2 aspecte:
1. Din punctul meu de vedere, proiectul Cluj 2015 Capitală Europeană a Tineretului lasă o moștenire pe care noi o vom duce mai departe. Sunt proiecte interesante care merită continuate și anii următori acestea urmând a fi ajustate conform conceptului candidaturii orașului. Energiile acumulate în 2015 nu trebuie lăsate să se piarda.
2. Anul 2015 a fost un an de învățare chiar dacă la o scara mai mica. Această învățare ne este extrem de benefică iar în aplicația noastră, ne vom referi la aceasta etapă.” motivează, Florin Moroșanu.
