DNA cercetează imperiul imobiliar al Bisericii Romano-Catolice din Ardeal

Conform unui articol publicat de voceatransilvaniei.ro, procurorii DNA au început o serie de anchete privitoare la retrocedările făcute de statul român Bisericii Romano-Catolice din Ardeal. Gazeta de Cluj a atras atenția acestui aspect încă de anul trecut, când reporterii Gazeta de Cluj au dezvăluit faptul că Arhiepiscopia Romano-Catolică de Alba-Iulia a depus la Primăria Cluj-Napoca cereri de retrocedări a peste 60 de imobile şi terenuri situate în capitala Transilvaniei, cele mai multe situate în centrul oraşului. Instituția maghiară face aceste cereri în virtutea statutului de moştenitoare a bunurilor deţinute în perioada interbelică de cultul catolic din Transilvania, recunoscut de instanţa din Miercurea Ciuc.

În virtutea acestui drept, Arhiepiscopia de Alba Iulia cere retrocedarea unui număr mare de clădiri din Cluj-Napoca, fiind vorba despre spaţii deţinute de Universitatea Babes-Bolyai, licee, biblioteci, grădiniţe, hoteluri, cămine de bătrâni, şcoli pentru persoane defavorizate, terenuri şi apartamente. Potrivit Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților (ANRP) Biserica Romano-Catolica a depus 63 de cereri de retrocedare pentru imobile din municipiul Cluj-Napoca.

Biserica catolică revendică sediul Universităţii Babeş-Bolyai din străzile Universităţii nr.7-9, Kogălniceanu nr.1 şi 2, dar şi sediul Facultăţii de Litere a acestei universităţi din strada Horea nr.31. Arhiepiscopia Romano-catolică a depus cereri de revendicare a sediilor unor licee din Cluj-Napoca, unde studiază atât elevi maghiari, cât şi români şi germani, fiind vorba despre instituţii multiculturale. A fost retrocedat Bisericii Franciscane liceul de muzică Sigismund Toduţă, clădirea Școlii Bob a fost restituită Parohiei Romano-Catolice, și a fost retrocedată în natură Şcoala ajutătoare nr.1.

În Cluj-Napoca s-au retrocedat până acum Colegiul din strada Kogălniceanu nr.2, care a primit denumirea de Bathory Istvan, pe frontispiciul căruia scrie: Clădire ridicată din Fondul de studii catolice. De asemenea, Biserica reformată a primit în 2005 fosta clădire Bastilia din strada Kogălniceanu nr. 16, care a aparţinut unui alt colegiul reformat și unde își desfășura activitatea Liceul Teoretic Gheorghe Șincai. Au fost retrocedate şi liceul Forestier şi Apaczai.

Școli, grădinițe, spitale, tot

De asemenea, biserica catolică maghiară solicită retrocedarea a numeroase terenuri intravilane, administrate de Camera Agricolă, cu valoare financiară foarte mare, informează Adevărul. Astfel, potrivit tabelului de la primăria Cluj-Napoca, cultul maghiar a depus cereri de restituire pentru terenuri La Vale nr. 4, în str. Uliului (Vulturului), La Dealul Steluţei, la Drum la Dealul Steluţei, La faţa din Valea Chintăului, casă şi teren La Dealul Steluţei, La Faţa de la Coada Teleacului, în Colonia Breaza, La Pietroasa, La Mirişte, La Gela, La Dosul de la Coada Teleacului, La Valea Treia.

Pe listă apar și clădirile liceului de coregrafie, liceul romano-catolic și un teren aparţinând liceului Anghel Saligny. De asemenea, sunt revendicate biblioteca Octavian Goga, sediul de pe strada Kogălniceanu, Clinica de neurologie şi psihiatrie din str. Pasteur nr.3-7, Căminul de bătrâni din Bdul. 21 decembrie nr. 136-138 și Hotelul Melody din Piaţa Unirii nr.29.

Parohia şi Eparhia Reformată Maghiară a revendicat grădiniţele nr.42, nr.21, nr.43, nr. 46 „Bambi”, nr. 57. În mare parte, toate aceste imobile au fost retrocedate, iar copii mutaţi în alte grădiniţe. Acelaşi cult a depus cerere de restituire pentru clinica de pediatrie din strada Câmpeni nr.2-4, pentru Policlinica CFR, dar şi pentru Staţia de salvare din strada Horea nr.55.

Accelerarea procesului de retrocedare

În noul program de guvernare al Cabinetului Ponta 3 sunt incluse o serie de prevederi care vizează accelerarea procesului de retrocedare a imobilelor către bisericile maghiare. Specialiştii români, istorici sau experţi de la Arhivele Naţionale susţin că retrocedările făcute în favoarea cultelor maghiare au ignorat total statutul juridic al imobilelor restituite, primând interesul politic, cu efecte grave asupra românilor. Profesorul Vasile Lechinţan, expert la Arhivele Naţionale din Cluj-Napoca, susţine că „Statusul Romano-Catolic nu a avut niciodată în proprietate aceste clădiri. Încrengătura este foarte veche, coborând în istoria Transilvaniei, până în timpurile împărătesei Maria Tereza, care, cu bani publici a susţinut bisericile, şcolile şi studenţii ardeleni. În 1866, Statusul romano-catolic, format din clerici şi civili maghiari, dar şi greco-catolici de origine română, a cerut Împăratului de la Viena administrarea acestor fonduri a căror valoare era imensă. În anii care au urmat, uriaşele averi au fost treptat deturnate de la catolici, doar către folosul romano-catolicilor, în interese pur maghiare. Iar în a doua jumătate a secolului XIX, s-a săvârşit un fals grosolan: s-au corectat cărţile funciare pentru ca Statusul romano-catolic să apară ca proprietar al acestor fonduri. Ceea ce reprezintă un abuz pentru că fondurile aveau personalitate juridică proprie, deci nu puteau aparţine nimănui”.

Melody, hotelul administrat de măicuţe

Recent, a fost readusă în discuție retrocedarea Hotelului Melody. “S-a depus cererea demult, în 2003, însă nu a fost soluționată nicicum. Deocamdată nu s-a ajuns la niciun fel de soluție. E prematur să discutăm despre ce se va întâmpla până nu știm care va fi soluția. Să vedem dacă se va restitui natura, sau dacă se vor acorda masuri compensatorii”, a declarat Komaromi Attila, juristul Arhidiecezei Romano-Catolice pentru Ziar de Cluj, referitor la retrocedarea clădirii.

Clădirea a fost al doilea hotel construit în centrul istoric al Clujului și a fost administrat de un ordin de călugărițe catolice. Potrivit actelor, clădirea din Piața Unirii de la numărul 29 a fost intabulată cu scopuri educaționale și a fost administrată de Statusul Romano-Catolic, organizație laico-religioasă specific ardeleană care funcționa pe lângă Biserică. Potrivit istoricilor, Statusul a funcționat de la începutul secolului al XVI-lea, ca o reacție de conservare a credinței și tradiției catolice în perioada înfloririi protestantismului reformator.