Apărarea omului de afaceri Ioan Bene a avut prima reușită: a reușit să întoarcă dosarul clientului lor la Parchet. Procurorii DNA au primit primul pumn în piept după intensa luptă anticorupție. Astfel, ei au termen până luni să refacă dosarul. Suntem curioși care va fi măsura procurorilor DNA Cluj în frunte cu Elena Botezan, cea care a instrumentat dosarul respectiv.
Elena Botezan era cunoscută ca ”doamna de fier” a Justiției clujene. Uite că ne întoarcem în timp, așa că Elena Botezan pare să fie ”doamna de bronz” după ce nu a reușit să le explice judecătorilor în rechizitoriu cum s-au înțeles Horea Uioreanu și Ioan Bene în privința presupusei mite. Că dacă nu s-au înțeles înainte nu credem că se mai întrunesc condițiile infracțiunii, iar atunci va trebui să ne întoarcem la epoca de piatră. Pentru că a fost o vreme când procuratura clujeană scria rechizitorii care se întorceau cu achitare….
“Admite cererea formulată de apărătorul inculpatului Bene Ioan actualmente în PNT Gherla.
Constată neregularitatea rechizitoriului nr.4/P2014 emis de Parchetul de pe lângă ÎCCJ DNA Serviciul Teritorial Cluj sub aspectul imposibilităţii stabilirii obiectului sau limitelor judecăţii în privinţa relaţiei dintre inculpaţii Bene Ioan şi Uioreanu Horea Dorin.
Dispune comunicarea prezentei încheieri Parchetului de pe lângă ÎCCJ – DNA -Serviciul Teritorial Cluj în vederea remedierii neregularităţilor constatate în actul de sesizare, procurorul urmând a comunica judecătorului de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei.
Respinge cererile şi excepţiile formulate de către inculpaţii Uioreanu Horea Dorin, Petran Ioan, Pogăcean Vasile, Davidescu Gabriel Radu şi Bene Ioan, în privinţa acestuia din urmă cu excepţia celei privind neregularitatea actului de sesizare în legătură cu care s-a dispus remedierea de către procuror.
Dată în camera de consiliu, azi, 6 octombrie 2014”, scrie în minuta încheierii.
Țopan aruncă în aer rechizitoriul DNA
Dacă minuta nu spune multe, motivarea magistratului Alina Țopan aruncă în aer rechizitoriul DNA.
”În privința solicitării de constatare a neregularității actului de sesizare a instanței, pe considerentul că acesta nu cuprinde descrierea și arătarea concretă a faptelor și conduitelor imputate, cu încălcarea articlului 328 alin. 1 Cod P. Pen., fiind imposibilă stabilirea în cauză a obiectului și limitelor judecății, judecătorul de cameră preliminară constată că observațiile inculpatului sunt justificate pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Într-adevăr, se reține în rechizitoriu că “fapta inculaptului Bene Ioan, care în perioada octombrie 2012-mai 2014, în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale a remis inculpatului Uioreanu Horea suma de 278.000 de lei din suma totală de 300 000 lei pretinsă, pentru că acesta, în exercitarea prerogativelor și atribuțiilor funcției sale efective, cu referire la cele reglementate de articolul 104 alineat 1 litera c, alin. 3, litera a, alineat 4, lit. 1 si b din Legea 215/2001 a administrației publice locale, să direcționeze alocări bugetare din bugetul CJ Cluj nemijlocit în vederea plăților contractelor derulate de SCC Napoca SA deținută de inculpatul Ioan Bene, întrunește elementele constitutive a infracțiunii de dare de mită prevăzută de art. 255 Cod Penal anterior (art. 290 Cod Penal), raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod Penal și art. 5 Cod Penal (7 acte materiale)”.
La fila 53 din rechizitoriu se reține că ”din probele de la dosar rezultă că, în perioada octombrie 2012-martie 2014, prin intermediul consilierului Pop Răzvan Marius, suspectul Bene Ioan a remis cu titlul de mită suspectului Uioreanu Horea suma totală de 278.000 de lei după cum urmează:
1) în luna oct 2012 – suma de 100 000 lei
2) în martie 2013 – 40 000 lei
3) aprilie 2013 – 20 000 de euro, echivalent a circa 86.000 lei
4) 8 spetembrie 2013 – 5000 de euro, echivalent a 22 000 lei
5) 5 oct. 2013 – suma de 20 000 lei
6) 6 martie 2014 – suma de 10 000 lei
… find reținute așadar 6 acte materiale, deși la încadrarea juridică a faptelor se vorbește de 7 acte materiale de dare de mită, cel de al 7-lea fiind în legătura cu cei 5.000 de euro achitați în cursul lunii mai 2014”, spune judecătorul.
”Descrierea faptelor este deficitară”
“Dincolo de faptul că suma reținută la încadrarea juridică a faptei de dare de mită de 278 000 lei reprezintă însumarea tranșelor achitate între octombrie 2012 și martie 2014 (6 acte materiale), reținem că în privința primelor 5 acte materiale (oct. 2012-oct.2013), descrierea acestora în expozitivul rechizitoriului este deficitară, fiind descrisă pe larg doar activitatea infracțională corespunzătoare lucrărilor de derulare în etapa a 2-a a contractului în discuție, privind realizarea investiției “Pistă de decolare-aterizare de 3.500 m și suprafețe de mișcare aferente.”
Lucrările ce presupuneau Etapa 1 au fost finalizate, ele fiind inaugurate la data de 26 octombrie 2013, ceea ce presupune că actele materiale de dare de mita corespundeau perioadei octombrie 2012 – octombrie 2013, erau în legătură cu realizarea lucrărilor corespunzătoare Etapei 1, ori în legătură cu aceste acte materiale nu există în rechizitoriu, la descrierea relației Bene Ioan – Uioreanu Horea Dorin, decât referiri deloc consistente în sensul că, din actele de la dosar rezultă că, pentru alocarea sumelor cu care sunt bugetate proiecte ale CJ-ului aflate în derulare cu societatea inculpatului Ioan Bene, Uioreanu Horea Dorin a condiţionat plăţile de remiterea comisioanelor aferente, lipsind cu totul descrierea împrejurărilor în care s-a realizat înţelegerea dintre cei doi inculpaţi, modalitatea concretă în care s-au pretins şi respectiv s-au remis sumele respective şi corelativ descrierea modului în care a acţionat inculpatul Uioreanu pentru a direcţiona sumele de bani înspre firmele controlate de inculpatul Ioan Bene.“
“Dacă nu se descriu cu precizie faptele în materialitatea lor, posibilitatea lui Bene de a se apăra este nulă”
“Coroborând dispozițiile art. 328, alin. 1 cod procedură penală, conform cărora rechizitoriul se limitează la fapta pentru care s-a efectuat urmărirea penală cu cele ale articolului 371 Cod de Procedură Penală, potrivit cărora judecata se mărginește la faptele și la persoanele arătate în actul de sesizare al instanței, considerăm că este necesară determinarea cu precizie a faptelor în materialitatea lor, descrierea actelor materiale ale infracțiunii de dare de mită și corelativ de luare de mită, pentru care au fost trimis în judecată inculpații Bene Ioan și Uioreanu Horea, deoarece în caz contrar, posibilitatea acestora de a se apăra este inexistentă. Respectarea art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului presupune realizarea imediată și completă a informării inculpatului cu privire la acuzația care i se aduce în toate fazele procesului, de la începerea urmăririi penale la trimiterea în judecată și chiar cu prilejul executării pedepsei (Deweer contra Belgiei, Adolf contra Austriei, Serves contra Franței), în vederea aducerii la cunoștința inculpatului a faptei în materialitatea sa şi a încadrării juridice a acelei fapte.
Neregularitatea actului de sesizare
Ca atare, opinăm că suntem în prezența unei neregularități a actului de sesizare a instanței, remediu procesului constituindu-l trimiterea cauzei procurorului în vederea înlăturării acestei neregularități”, conchide judecătorul de cameră preliminară de la Tribunal.
