Transilvania stă foarte prost la capitolul lucrări infrastructură. Atât Autostrada de la Gilău la Nădășel, cât și Autostrada de la Târgu Mureş la Câmpia Turzii vor suferi întârzieri de minim 12 luni din cauza managementului prost și a ignoranței celor de la Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR).
Gazeta de Cluj a stat de vorbă cu președintele Asociației Pro Infrastructura, Paul Barabaș care se ocupă cu monitorizarea lucrărilor la autostrăzile din Transilvania și nu numai. Asociația Pro Infrastructura a transmis o solicitare săptămâna trecută prin care le cerea celor de la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor să nu mai contribuie la stoparea lucrărilor de infrastructură și să acorde avizele necesare.
Ministerul Mediului închide ochii la lucrările blocate
În solicitarea celor de la Pro Infrastructura se semnalau două proiecte majore din județul Cluj ce în prezent sunt blocate din cauza lipsei de acord pe avize de mediu valabile. Este vorba de Autostrada Sebeș-Turda și Autostrada A3 Transilvania.
În primul caz, cel de la autostrada Sebeș-Turda: este vorba de revizuirea acordului de mediu existent pentru o serie de schimbări în proiect care nu generează un impact semnificativ asupra mediului (conform Deciziei Etapei de Încadrare). În cazul acestui proiect, blocajul cauzat de procedura de revizuire se traduce în nerealizarea unui volum de lucrări estimat la 1 milion €/zi de întârziere.
În ceea ce privește Autostrada A3 Transilvania: în acest caz este vorba de expirarea acordului de mediu anterior emis în anul 2004 astfel că se confruntă cu blocaje proiectele Gilău – Nădășelu, Ogra – Câmpia Turzii și Suplacu de Barcău – Borș.
Trei povești cu tâlc în care se semnează dar nu se lucrează
Pe segmentul de autostradă de la Gilău la Nădășel, firma Bechtel a primit inițial contractul pentru realizarea lucrărilor însă în momentul în care l-au reziliat au lăsat un segment din lotul 2B nefinalizat. Firma UMB a câștigat licitația pentru lotul 3A și au demarat lucrările, însă și după finalizarea acestora, fără construirea ultimei părți din 2B nu se va putea realiza legătura cu 3A. În prezent partea nefinalizată de 10 km se află în proces întârziat și suspendat de CNADNR deoarece nu s-a organizat nicio licitație pentru a se realiza construirea acestuia.
Nici cei de la UMB nu au scăpat de bătăi de cap. În anul în care au câștigat licitația dețineau aviz de la cei de la mediu pentru defrișarea a aproximativ 20 de ha de pădure, deoarece segmentul 3A traversează o zonă cu copaci exact la mijlocul acestuia. Deoarece acordul de mediu a fost dat pe zece ani (2004-2014) acesta a expirat, iar în 2016 pe când cei de la UMB ar trebui să finalizeze segmentul 3A aceștia vor executa părțile de margine. Iar pentru acordul de la mediu este necesar re-întocmirea dosarului cu studiile necesare pentru a obține unul ce să le permită să efectueze lucrările aferente. Acest aspect se datorează faptului că s-a refuzat semnarea unui document ce ar fi prelungit valabilitatea acordului dat de Mediu. Consecința principală o constituie faptul că se va ajunge la minim un an de întârzieri finalizării proiectului iar traficul din Gilău va rămâne același.
Re-evaluare la CNADNR și contracte semnate ce staționează
O altă poveste cu tronsoane ale căror contracte s-au semnat dar nu s-au demarat lucrări, vine de pe segmentul cu 5 loturi dintre Câmpia Turzii și Târgul Mureș. Patru dintre cele cinci loturi au fost câștigate prin licitație și semnate în luna februarie și luna martie a acestui an.
Firmele ce s-au angajat în a realiza lucrările sunt: Lemacons, Vega 93 si Arcada Company(Lot 1 Targu Mures – Ogra (Târgu Mureș – Ungheni, 9,2 km), Strabag SRL si Straco Group SRL (Lot 2 Târgu Mureș – Ogra :Ungheni – Ogra, 10,1 km.), Geiger Transilvania SRL și Wilhelm Geiger GmbH & Co. KG. (Lot 1 Ogra – Câmpia Turzii:Ogra – Iernut, 3,6 km.) și Straco Group SRL,Specialist Consulting SRL si Total Road SRL. (Lot 3 Ogra – Câmpia Turzii :Chețani – Câmpia Turzii), 15,7 km). Deși contractele au fost semnate în februarie, pe niciunul din nu s-au demarat lucrări iar constructorii nu au primit avansul financiar pentru a se mobiliza.
Straco Group SRL a semnat pentru două loturi din cinci și a încercat să semneze și pentru Lot 2 Ogra – Câmpia Turzii (Iernut – Chețani) de 17,9 km însă s-au depus contestații, Curtea de Apel le-a admis , iar lotul se află în re-evaluare la CNADNR. La fel ca în prima poveste consecința va consta în întârzierea lucrărilor.
„Din nefericire și la Lotul 2 Ogra – Câmpia Turzii (Iernut – Chețani) sunt probleme. Re-licitare nu s-a efectuat. Noi am trimis o solicitare prin care să întrebăm CNADNR în ce stadiu sunt cu re-evaluarea proiectului dar aceștia ne-au răspund în limbaj de lemn. În loc de patru luni de proiectare și 12 de execuție, lotul se va finaliza cel mai optimist în 2017 spre sfârșit”, declară președintele Asociației Pro Infrastructura, Paul Barabaș.
75 de km nerealizați din ignoranță și amânări ale licitațiilor
A treia poveste are cel mai trist cântec. De data aceasta ne referim la porțiunea de autostradă dintre Nădășel și Suplacu de Barcău-Borș. Aici personajul principal este iarăși Bechtel. Firma a reziliat și acest proiect după ce a realizat aproape 50% din suprafață. Ca și la Gilău, Bechtel a lăsat un segment de 75 de km nerealizați. Tronsonul este împărțit în trei secțiuni: secțiunea 3A Gilău (Cluj-Napoca Vest) – Mihăiești de 24 km, secțiunea 3B Mihăiești – Suplacu de Barcău de 76 km și Secțiunea 3C Suplacu de Barcău – Borș de 64 km.
Conform portalului 130km.ro, porțiunea dintre Gilău și Nădășel (8,7 km, parte din secțiunea 3A) este în execuție, cu termen de finalizare în aprilie 2016 (contract semnat în apr 2013). Constructori sunt cei de la UMB Spedition-Tehnostrade. Costurile ating pragul de 258,2 milioane lei fără TVA. Tronsonul Gilău – Mihăiești este în stadiul desfășurării licitației.
Pentru Suplacu de Barcău – Borș, după abandonul lucrărilor de către cei de Bechtel firma spaniolă Corsan-Corviam Construccion SA, Consinit SRL, Road Consulting & Design Solution SRL si Via Design SRLau câștigat licitația. Prețul contractului este de 701 milioane lei fără TVA, iar aceștia au semnat în mai 2015.
Despre Asociația Pro Infrastructura
Asociația Pro Infrastructura singura ce sare în apărarea celor ce plătesc impozite la stat
Cei de la Pro Infrastructura, 12 la număr, monitorizează lucrările la autostrăzile din România. Identificați ca și entitate apolitică, independentă, nonguvernamentală și non-profit aceștia s-au dezvoltat pe mai multe domenii de competență: rutier, feroviar, aerian și naval. Au pornit inițial de la platforma online PeUndeMerg.ro, filmând șantierele loturilor de autostradă aflate în execuție. Înființarea Asociației s-a realizat anul acesta.
„În aprilie 2015 a luat naștere Asociația Pro Infrastructura pentru a da dovadă de dedicație și seriozitate. Acest lucru nu înseamnă că înainte nu monitorizam lucrările de infrastructură din țară. De câțiva ani facem cereri și solicitări pe legea 544 la CNADNR, la mediu și la alte instituții însă nu ne luat în seamă sau câteodată, în cel mai fericit caz ne trimiteau răspunsuri după termenul de 30 de zile. Acum când semnăm cu Pro Infrastructura se încadrează și în maxim 20 de zile cu un răspuns. Nu căutăm conflicte cu CNADNR, ba dimpotrivă o colaborare. Însă scopul nostru principal este de a susține și promova dezvoltarea infrastructurii ca factor cheie în obținerea prosperității și creșterii sustenabile a României. Organizația este un vehicul de reprezentare a intereselor societății civile, scopul nostru având un caracter informativ și analitic”, declară președintele Pro Infrastructura Paul Barabaș.
