Dosarul ”Mită la CJ Cluj” are următorul termen în Joia Patimilor, respectiv pe 9 aprilie. Magistratul Alina Țopan de la Tribunalul Cluj va audia noi martori fără a se preciza dinainte dacă ușile vor fi deschise publicului presa nu va avea loc în sală precum la precedentul termen. Persoana audiată în spatele ușilor închise, Mariana Rațiu-director la CJ Cluj, a declarat presei la sfârșitul termenului trecut tot ceea ce a spus instanței arătând transparență față de judecătoarea Alina Țopan care a încercat să o protejeze, probabil de urechile ”rele” ale presei. Directorul CJ Cluj a înclinat balanța către apărare având în vedere că ea nu știa despre luarea sau darea de mită în Consiliul Județean Cluj.
Gazeta de Cluj vă oferă topul celor mai arzătoare zece întrebări despre cazul Mită la CJ Cluj care stau pe buzele tuturor oamenilor interesați de cel mai important dosar de corupție din urbea de pe Someș. Până atunci, vă prezentăm ce spun avocații despre ultima încheiere de ședință, dar și declarația Marianei Rațiu dată la ieșirea din sala de judecată.
Citește răspunsurile avocatului Alexandru Risnita la Top 10 întrebări din Mită la CJ Cluj:
Alexandru Risnita, tanara speranta a avocaturii clujene, raspunde la TOP 10 întrebări din Mită la CJ Cluj
Mai citește pe aceeași temă și:
Luarea de mită din dosarul Mită la CJ Cluj se spulberă
Avocat: Judecătorul nu a motivat de ce a închis ușile presei
”Nu am văzut ca judecătorul să motiveze de ce s-a dezbătut ședința în sala închisă. La începutul ședinței a spus că să nu se simtă martorii amenințați, să nu fie afectată buna desfășurare a procesului. În ceea ce privește numărul mare de martori zici că e un dosar de daune: dacă se prăbușea un avion înțelegeam nevoia de explicație a angajaților consiliului despre lungimea pistei și alte chestiuni de acest gen”, a declarat pentru www.gazetadecluj.ro unul dintre avocații din cauză.
”Am explicat instanței despre lucrările de la despre pistă(n.r. noua pistă a Aeroportului Avram Iancu) și Apron 4(n.r. parcarea de avioane). Domnul președinte(n.r. fostul președinte al CJ Cluj-Horea Uioreanu) m-a întrebat dacă a semnat și a dispus plângeri penale la Ic Ponor și la Deșeuri pentru furt de pământ și am spus că da. Plângerile penale au fost depuse anterior să vină DNA: în ianuarie și respectiv în aprilie. Am depus plângere penală anterior. Pista a făcut obiectul cauzei că șapte acte materiale de mită erau între 2012-2014. Apron a început în 2013 și nu putea fi doar acesta obiectul. De aia s-a extins și sub aspectul acesta la pistă. Sub aspectul cercetării documentelor și al verificării actelor dacă se va considera că sunt elementele unei infracțiuni, atunci va fi alta infracțiunea gen abuz în serviciu, de altă natură. Mita trebuie s-o sesizezi la momentul acela. Ne sperie și pe noi că nu se mai face un flagrant în România și totul se face numai pe declarații.
Mariana Rațiu: Nu i-am acuzat în fața instanței
Înțeleg și constructorii care li se spunea ”fă, fă, fă”. Ni s-a spus că dacă nu se finalizează pista nu mai vine Ryanair. Unde e compania? În condițiile în care tu plimbi copilul între spitale și moare pe drum? Să fim sinceri și să nu fim dramatici.
Nu m-au impresionat avocații apărării. Mi se părea aiurea că se referea la niște stenograme. Le-am spus avocaților că nu am în fișa postului să discut cu colegii.
Sigur că fiecare avocat mi-a pus întrebarea care i-ar fi avantajat clienții, era logic. Eu am considerat că trebuie să spun ce e corect și adevărat, indiferent cine pune întrebările.
Din răspunsurile mele nu se poate spune că i-am acuzat. Eu tot ce am declarat am spus corect.
S-a pus la un moment dat în discuție și asta spunea și judecătorul și domnul avocat Mihai Neamț că nu înțelege ce rol avem noi martorii în chestiunea asta care este un proces de luare/dare de mită în condițiile în care noi nu am participat. Nu am simțit că se iau bani. O să râdeți, mie personal nu mi-a oferit nimeni bani. Dacă mă întrebați pe mine Horea Uioreanu este un zgârcit. Mi-a povestit cum a început cu acționar la Banca Transilvania și de unde a făcut bani”, a declarat Mariana Rațiu.
Top 10 întrebări despre Mită la CJ Cluj și posibile răspunsuri
Urmează cele mai bune zece întrebări despre cazul Mită la CJ Cluj. Le vom pune în ordine descrecătoare a importanței lor ca să creștem puțin tensiunea. Dacă aveți alte răspunsuri la întrebări vă invităm în rubrica comentarii. Răspunsurile sunt bazate pe cercetarea jurnalistică efectuată în dosarul Mită la CJ Cluj și sutele de ore petrecute asupra cauzei:
10. Dacă Horea Uioreanu și Ioan Petran ar fi luat mită pentru a-i ajuta pe oamenii de afaceri Ioan Bene, Vasile Pogăcean și respectiv Gabriel Davidescu atunci cum ar fi reușit să facă acest lucru de unul singur? Cumde Ioan Oleleu, vicepreședintele CJ Cluj, care era șeful grupului de lucru pe aeroport nu are nicio calitate în niciun dosar penal?
Nu și nu știm. Nu, evident că cei doi politicieni nu ar fi reușit de unii singuri să influențeze toți oamenii implicați în toate proiectele județului și ale țării pentru că se vorbește atât de proiectele Aeroportului, instituție subordonată CJ Cluj, cât și ale Ministerului Dezvoltării, instituție subordonată primului-ministru. Doar că procurorii DNA nu și-au dovedit ”măiestria” în a-i atrage în capcană și pe alți oameni implicați. Faptul că Ioan Oleleu, care era șeful grupului de lucru de la aeroport și implicat până în cot în toate proiectele care fac obiectul dosarului, a scăpat neatins de această anchetă rămâne unul dintre cele mai mari mistere ale tuturor.
9 .Cât costa o campanie electorală și cât este permis în lege? (Motivarea faptelor)
Dacă am zice că ar fi vorba despre mită luată de politicieni de la oameni de afaceri ar trebui să înțelegem motivarea care îi duce în această direcție. O campanie electorală în județul Cluj costă cam 200.000 de euro și se reportează la Aurotitatea Electorală doar 30.000 de euro. În patru ani de mandat un președinte de Consiliu Județean ar trebui să câștige 4.000 de euro pe lună ca să plătească doar costul unei campanii electorale ca să reușească să fie ales. Față de 4.500 de lei cât este un salariu de președinte de CJ. Dar nu se lucrează și la prevenția faptelor de corupție astfel încât un politician să nu fie nevoit să își suporte o campanie electorală din sume ilicite…
8. De ce a respins judecătorul Marius Lupea plângerea împotriva clasării lui Răzvan Pop în dosarul Mită la CJ Cluj?
Nu știm, dar considerăm că această informație are o relevanță foarte mare pentru cauză. De aceea am solicitat-o pe cale oficială și sperăm să înțelegem de ce spune un judecător că Răzvan Pop nu a făcut nicio faptă penală în cadrul acestui dosar. Pentru că putem înțelege de ce procurorii au clasat faptele pentru că au făcut o ”înțelegere” cu acesta. Dar nu credem că înțelegerea s-ar fi extins până la domeniul judecătorilor.
7. De ce îl protejeaza în continuare Horea Uioreanu pe Răzvan Pop, finul său și totodată denunțătorul lui?
Nu știm, dar cel mai probabil că Răzvan Pop cunoaște mai multe fapte de corupție comise de Horea Uioreanu despre care procurorii nu știu nimic. Dacă ar fi așa, Răzvan Pop și-ar fi încălcat încă o dată înțelegerea cu procurorii, dar cine mai le numără?
6.Cum a putut scăpa Răzvan Pop din toate dosarele penale și de toate faptele penale?
Răzvan Pop a fost cercetat în dosarul Fany, în dosarul Mită la CJ Cluj, dar și în alte dosare de corupție cercetate de procurorii anticorupție și cu toate acestea a scăpat de toate. El este denunțătorul perfect în viziunea procurorilor, știind detalii care le-au fost atât de utile procurorilor în cadrul anchetei încât și-au permis să îi acorde o imunitate similară cu cea prezidențială, respectiv imunitatea totală.
5. Cum pot fi acuzați oamenii că au dat mită mai mare decât profitul?
Nu știm, dar în România orice este posibil. Este cazul omului de afaceri Vasile Pogăcean care este acuzat că a dat mită 15%, deși pe contract era stipulat că o să facă profit de 6-8%. Ne întrebăm dacă vreun om de afaceri a dat vreodată în lume mită mai mult decât a câștigat pentru că atunci cum s-ar mai putea numi el om de afaceri și nu om de pierderi?
4. De ce magistratul Alina Țopan închide ușile procesului?
Motivarea judecătorului pare una ideatică: pentru buna înfăptuire a justiției. De aici am putea deduce într-un raționament la mintea cocoșului că în dosarele cu presa în sală nu se înfăptuie justiția. Dacă tot dosarul ”Mită la CJ Cluj” este dezbătut cu ușile închise cum mai poate să scrie la intrarea în sală că se află în ”dezbatere”? Se mai poate numi dezbatere ce se întâmplă în spatele ușilor închise? Dacă ar fi să dezbatem bugetul României ar trebui ca primul ministru și președintele să stabilească doar ei cum se cheltuie banii? Măcar mimarea unei dezbateri ar fi dacă accesul presei ar fi permis în sală
3. De ce nu a fost tratat Horea Uioreanu ca denunțător în fața procurorilor DNA?
Horea Uioreanu a trimis două plângeri penale procurorilor DNA în ianuarie și în aprilie 2014, ca în mai 2014 să fie reținut, arestat și ulterior trimis în judecată. Cele două plângeri pe care le-a făcut președintele CJ Cluj de la acea vreme nu au avut nicio însemnătate în fața procurorilor și faptul că Uioreanu a încercat să le atragă atenția oamenilor legii legate de comiterea a două presupuse fapte penale trebuiau să îi acordă un statut special, precum i-au acordat finului acestuia- Răzvan Pop. Sau Horea Uioreanu a fost ținta din primul moment și nu a avut nicio șansă în fața sistemului?
2. De ce s-a retras Elena Botezan de la șefia DNA Cluj la cea de simplu judecător la CA Cluj?
Ei bine, asta chiar am vrea să știm. Dar adevăratul motiv. Pentru că bârfe au auzit mulți legate de afinitatea Elenei Botezan față de PSD, iar de cele trei nume mari de pe eșafodul dreptei clujene la care le-a făcut rechizitorii nu ar mai trebui să pomenim: Apostu, Bica, Uioreanu. Ca să nu mai spunem de urmărirea penală aflată într-o eternă ad temporis a lui Alexandru Cordoș, senator PSD. Dar am vrea să știm de ce Elena Botezan, cea pe care am numit-o ”Ioana D’Arc” a luptei cu corupția a capitulat și a trecut de partea cealaltă a baricadei. Și dacă acest lucru nu poate reprezenta un primejdiu pentru oricare dintre inculpații care ajung cu dosar penal la ea pe masă?
1. De ce firul anchetei din dosarul ”Mită la CJ Cluj” nu a ajuns la București?
Pentru că nu ar mai fi existat PNL. Unul dintre cele mai importante partide politice ale României trebuia să se desființeze și deși în marile dosare de corupție sunt indicii că mita ajunge la centru nu se întâmplă nimic. Pentru că sistemul încearcă să protejeze o apartenență la continuitate, iar dispariția tuturor partidelor politice ar crea un scenariu horror pentru viitorul României. Doar închideți ochii și închipuiți-vă cum ar fi România fără niciun PNL, PSD, UDMR etc…
[…] Dosarul ”Mită la CJ Cluj” are următorul termen în Joia Patimilor, respectiv pe 9 aprilie. Magistratul Alina Țopan de la Tribunalul Cluj va audia noi martori fără a se preciza dinainte dacă ușile vor fi deschise publicului presa nu va avea loc în sală precum la precedentul termen. Persoana audiată în spatele ușilor închise, Mariana Rațiu-director la CJ Cluj, a declarat presei la sfârșitul termenului trecut tot ceea ce a spus instanței arătând transparență față de judecătoarea Alina Țopan care a încercat să o protejeze, probabil de urechile ”rele” ale presei. Directorul CJ Cluj a înclinat balanța către apărare având …read more […]
Va mai amintiti?
Perchezitii DNA la CFR si Ministerul Transporturilor: Prejudiciu de 5 milioane de euro… Insa, prejudiciul real se ridica la aproximativ 160 milioane de euro?
“Comana Ctin(alaturi de Iorgu Ganea) era, in afara de Regiotrans, de asemenea acţionar la firma RC-CF TRANS SRL Braşov, societate care a pus la dispoziţia familiei Dragnea un autoturism Audi de ultimul tip ca sponsorizare.
Prin intrarea in vigoare, pe 14 decembrie 2014, a noului mers al trenurilor, ministrul Transporturilor, IOAN RUS prin intermediul lui VASILE SECARA , a girat prabusirea companiei de stat- CFR Calatori, dar, in acelasi timp, a pus umarul serios la prosperitate operatorilor feroviari privati de transport persoane prin acordarea smechereasca, dar ilegala, de subventii uriase.
De necrezut , directori plătiţi regeste de stat, garantaţi de privaţi(CLAUDIU DUMITRESCU,DOROBANTU VALENTIN, SECARA VASILE, SZENTES IOSEF, ETC.)
Astfel, pe rutele Braşov-Bucureşti, Braşov-Constanţa, Braşov- Sf.Gheorghe, Braşov- Timişoara, Braşov- Iaşi, Braşov- Alba Iulia, Timisoara-Sinicolaul Mare, Arad- Naldac şi retur au fost introduse trenuri, de tipul automotoarelor, deţinute de Regiotrans.
Aceste rute operate de către CFR Călători sunt foarte rentabile, fapt pentru care este ilegal să fie introduse şi trenurile private.
Prin această manevră, regionalele CFR Călători Braşov şi Bucureşti sunt extrem de afectate de introducerea acestor trenuri private, întrucât practică un tarif mai mic ca urmare a subvenţiei, şi astfel, zilnic, compania de stat este păgubită din greu.
De exemplu, un bilet pe distanţa Bucureşti- Ploieşti, costă 7,5 lei, numai că Regiotrans Braşov beneficiază de o subvenţie mult mai mare decât CFR Călători”
Trebuie precizat că unul dintre fostii acţionari de la firma braşoveană- Costel Comana(decedat intre timp), era în relaţii excelente cu DUMITRESCU CLAUDIU , director in Ministerul Transporturilor , cu fostul manager privat de la CFR Calatori- VALENTIN DOROBANTU, care acum este angajatul firmei Regiotrans Brasov, dar şi cu unul dintre actualii directori generali ai companiei de stat Iosef Szenteş, unul dintre artizanii „ţesăturilor” din mersul trenurilor pentru interesul privaţilor.
Totodata, Costel Coman era in relatii extrem de apropiate si cu cei doi tesatori ai mersului pe 2015, adica directorii de la CFR SA- Viorel Scurtu si Marian Cotofana.
Mai trebuie subliniat ca Alexandrina Gatej a condus CA de la CFR Calatori inca de pe vremea lui Ovidiu Silaghi si ea in calitate de presedinte al bordului administrative a aprobat “performantele manageriale de execeptie”, cercetate acum de DNA, regizate de catre fostii directori Valentin Dorobantu si Vasile Secara.
In plus, Ioan Rus a mentinut-o in CA de la CFR Calatori pe Dana Galbeni Rachila, cea despre care Curtea de Conturi a Romaniei a precizat ca este vinovata pentru acordare de indemnizatii ilegale de peste 1.300.000 de euro la companiile de sub tutela Ministerului Transporturilor.
Tot Dana Galbeni Rachila este cea care in anii trecuti a avut afaceri impreuna cu “regina” achizitiilor de la CFR Calatori, Carmen Maria Popescu.
Practic, prin aceste numiri, ministrul Ioan Rus a continuat campania de promovarea a oamenilor garantati de Ovidiu Silaghi si Relu Fenechiu, finalizand practic opera de garare pe linie moarta a CFR Calatori”
PS:
“Când vei constata că, în scopul de a produce, trebuie să obţii aprobarea de la acei care nu produc nimic, când vei observa cum banii se scurg spre cei care nu activează în bunuri, ci în favoruri, când vei înţelege că o mulţime de oameni se îmbogăţesc prin luare de mită şi influenţa lor e mai eficace decât munca lor, că legile nu te protejează contra lor, ci dimpotrivă, ei sunt cei care sunt protejaţi impotriva ta, când vei descoperi că este răsplătită corupţia iar onestitatea devine un sacrificiu de sine, atunci vei putea spune fără teamă de a greşi, că soarta societăţii în care trăieşti, este condamnată”