Napoca pe cale de disparitie

Denumirea municipiului Cluj-Napoca s-ar putea schimba în Cluj, cum a fost înainte de 1974. Arhitectul Virgil Pop a iniţiat ideea ca odată cu revenirea la vechea stemă a oraşului, să se renunţe la denumirea de „Napoca”, conform citynews.ro. Gazeta de Cluj a chestionat mai mulţi istorici pentru a afla varianta lor în această privinţă.

Cluj-Napoca, denumire din istoria naţională

Academicianul Dumitru Protase susţine că şi-a exprimat opinia pe această temă încă de la începuturile democraţiei româneşti, de după revoluţie. „Opinia mea pe această temă mi-am exprimat-o chiar imediat după revoluţie. Am fost pentru a se menţine numele de Cluj-Napoca deoarece numele „Napoca” a fost folosit de daci, dar şi romanii au numit oraşul Napoca. Aceste denumiri nu sunt aduse din Asia, ci fac parte din istoria noastră naţională”, consideră istoricul. Protase consideră că această iniţiativă este datorată în special populaţiei maghiare. „Este o acţiune ungurească. Ei merg pe gândirea asta. Atunci s-a discutat mult chiar între români şi unguri. Ei numai aşteptau să punem linia şi Kolozsvar(n.r. oraşul cetate pe maghiară) şi numele să poată fi tradus pe maghiară. Nu avem niciun beneficiu dacă schimbăm numele. Nu facem altceva decât să facem „schimbarea schimbării”. Nu avem nevoie de atât de multe schimbări. În 1974 s-a adăugat Napoca”, a conchis academicianul.

Clujul, o aşezare nouă

Deşi în centrul Clujului ne „mândrim” cu vestigiile romane, unii arheologi consideră că ar fi mai bine ca oraşul să revină la denumirea de Cluj. „Este mai normal ca oraşul să se numească Cluj deoarece s-a constituit ca o aşezare nouă. Nu a mai avut de a face cu dacii, nici cu migratorii. Lipitura din coadă este ca şi cum am da o „strălucire” la un pantof fără să schimbăm strălucirea. Este o bătălie a continuităţii, împotriva maghiarizării”, consideră Adrian Andrei Rusu, arheolog şi istoric în cadrul Institutului de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj. Istoricul susţine că populaţia maghiară foloseşte numele lor propriu, iar românii au adoptat denumirea latină. „Ei au numele lor propriu. Numele maghiar este Kolozsvar care se traduce prin cetatea Cluj. Clujul este forma pe care românii au adoptat-o de la numele latin, care oricum este o formă foarte particulară şi care ungurii nu au putut să o adapteze din latină. În această privinţă lucrurile sunt atât de limpezi şi dacă mai stăm să vedem aceste probleme de prioritate, atunci ce o să vedem peste 25 de ani când vom avea 25 la sută ţigani în Cluj că şi ei vor dori o altă denumire”, mărturiseşte Rusu.

Schimbarea denumirii, dependentă de populaţie

Istoricul Tudor Sălăgean consideră că alăturarea termenului de „Napoca” la denumirea municipiului a adus doar „tensiuni inutile”. „Actuala denumire oficială a municipiului Cluj-Napoca este din punct de vedere istoric un produs nefericit al propagandei naţionalist-comuniste a regimului Ceauşescu. Ataşarea forţată a vechii denumiri Napoca, utilizată în epocile dacică şi romană, la denumirea istorică a Clujului nu a făcut decât să creeze tensiuni inutile într-o comunitate profund multiculturală, care s-a remarcat de-a lungul timpului tocmai prin spiritul său de toleranţă civică. Pe de altă parte, însăşi denumirea medievală a Clujului pare să fie una de origine latină, astfel încât ataşarea artificială a denumirii Napoca nu a adus, din acest punct de vedere, nimic nou. Dimpotrivă, ea a creat impresia că „românizarea” Clujului în secolul al XX-lea a fost nu una firească şi normală, ca rezultat al înlăturării unor restricţii naţionaliste legate de stabilirea românilor în oraşe, ci un rezultat al unor politici abuzive a guvernului de la Bucureşti”, a declarat Sălăgean. Poporul este cel care va avea cuvântul final de spus şi nu istoricii. „Pe de altă parte, trebuie să constat că, în prezent, lucrurile sunt întrucâtva diferite. Denumirea Cluj-Napoca a fost acceptată şi adoptată de o mare parte a locuitorilor acestui oraş, inclusiv de reprezentanţi de marcă ai comunităţii academice, iar discuţiile purtate în legătură cu schimbarea ei au provocat numeroase reacţii negative. Până la urmă voinţa majorităţii locuitorilor oraşului este cea care contează, iar opiniile istoricilor nu pot avea, din acest punct de vedere, decât un rol consultativ”, consideră Tudor Sălăgean.

Cluj-Napoca arată o origine de 7-8 mii de ani

Fostul primar al municipiului Cluj-Napoca, Gheorghe Funar, cunoscut drept un înverşunat luptător împotriva maghiarizării, consideră că originea numelui de Cluj-Napoca are o vechime de 7-8 mii de ani. „Originea noastre de 7-8 mii de ani. Neamul nostru nu a dus lipsă de „cozi de topor.” Noi suntem urmaşii poporului primordial, raiul pe pământ a fost lăsat de Dumnezeu în Ardeal. Napuca a fost o cetate din vremea dacilor şi înaintea dacilor. Apoi au venit romanii şi i-au zis Napoca. Această denumire atestă vechimea de 7-8 mii de ani ai acestei localităţi româneşti”, susţine Funar. Fostul Edil susţine că denumirea îi deranjează cel mai mult pe maghiari.„ Eu ştiu că îi deranjează pe maghiari, „ţiganii” ungurilor din Ungaria. Dar nu ştiu de ce nu modifică numele capitalei Ungariei, Budapesta. Buda a fost cetate dacică şi turiştii străini sunt îndrumaţi să vadă ruinele cetăţii dacice Buda. Ungurii nu-i deranjează faptul că a în Ungaria nu se pune problema schimbării denumirii capitalei nu are rost să ne punem această problema. Clujul este judeţul, iar municipiul să rămână Cluj-Napoca.  Schimbarea denumirii unei localităţi se face prin lege. Nu pot să-şi piardă adevărata istorie. Cu această ocazia ne dau prilejul să ştim mai multe şi să afle adevărata istorie a municipiului. Nu au nicio şansă să schimbe denumirea aşa cum nu au schimbat-o şi a capitalei lor”, a conchis Funar.
Tiberiu Hrihorciuc