În perioada 30 decembrie 1961-19 aprilie 1967, Nicolae Pleşiţă, având gradul de maior pe vremea aceea, a comandat Direcţia Regională de Securitate Cluj, având în subordine şi raionul de securitate Bistriţa. Funcţia militară deţinută de Pleşiţă, de şef al Securităţii Regiunii Cluj, era dublată şi întărită de funcţia politică, de membru supleant al Biroului Comitetului Regional al Partidului Muncitoresc Român Cluj.

În rândul subordonaţilor, a celor care încă mai trăiesc, Nicolae Pleşiţă era cunoscut ca un om extrem de dur, a condus Securitatea regiunii Cluj cu o mână de fier, în care puţini cutezau a i se opune. Una din aceste persoane a fost şi mai este, omul trăieşte, locotenentul pe vremea respectivă, colonelul în rezervă de astăzi, în vârstă de aproape 77 de ani, Ene Iordan din Bistriţa.

 

 

Col.(rz) Ene Iordan a făcut parte dintr-o nouă generaţie de ofiţeri de securitate, prima generaţie de fapt, români, naţionalişti, patrioţi, cu studii superioare care au înlocuit treptat cadrele vechii Securităţi începând cu anul 1960, dintre care mulţi alogeni, care au controlat securitatea anilor 50. Este decanul de vârstă al ofiţerilor de securitate din judeţul Bistriţa-Năsăud, a lucrat aproape în toate domeniile muncii de informaţii, excelând în cea de contraspionaj. Despre multe din cazurile rezolvate de către Ene Iordan în domeniul contraspionajului nu se poate vorbi încă, având în vedere implicaţiile acestor dezvăluiri pentru urmaşii ”ţintelor” avute în atenţie.

Ca o ironie a sorţii, viaţa nu a fost de fel darnică cu Ene Iordan, el însuşi a devenit o victimă a sistemului existent atunci. În anul 1987, din cauza faptului că un cumnat al acestuia, de naţionalitate germană, sas, plecat în excursie în Germania de Vest pentru a-şi vizita rudele stabilite în ţara respectivă, a refuzat să mai revină în România, a devenit o ”ţintă” a organelor de contrainformaţii militare, iar ulterior a fost îndepărtat din rândul cadrelor de securitate.

Eliberarea vizei cumnatului lui Ene Iordan pentru aprobarea plecării în Germania, a fost posibilă numai în condiţiile în care acesta semnat o declaraţie-angajament pe propria răspundere, că soţul surorii sale va reveni din excursia efectuată în Germania. Cumnatul lui a luat decizia de a nu mai reveni în România, fapt care i-a atras probleme pe linie de serviciu, fiind acuzat de favorizarea rămânerii acestuia în străinătate. Cunoscând procedurile interne, Ene Iordan a constatat imediat că a intrat în atenţia organelor de contrainformaţii militare, devenind un ”obiectiv” al acestora într-o formă complexă de lucru, D.U.I (dosar de urmărire informativă). După circa 3 ani de lucru activ, dosarul a fost închis, iar Ene Iordan, locotenent colonel la momentul respectiv, a fost trecut în rezervă. În anul 1987, la vârsta de 49 de ani, fost trecut în rezervă cu drept la pensie, rămânând în atenţia Securităţii în evidenţa generală.

 

Intervenţia la limită pentru a salva viaţa unui coleg

 

În 1960, tânăr locotenent, a fost repartizat la Securitatea raionului Bistriţa, care făcea parte din Regiunea de Securitate Cluj, condusă de maiorul Nicolae Pleşiţă. Împrejurările care au generat situaţia de a se confrunta faţă în faţă cu temutul Pleşiţă, şeful Securităţii Regiunii Cluj şi de a intra în conflict deschis cu acesta, au fost declanşate de intervenţia la limită pentru a salva viaţa unui coleg al său.

La finalul unei zile de lucru, locotenentul Ene Iordan se întorcea dintr-o misiune din judeţ. Având asupra sa documente secrete, conform procedurilor existente, era înarmat cu pistoletul din dotare, un TT 7,62 mm, armamentul din dotarea ofiţerilor de securitate şi nu numai. Sediul Securităţii raionale din perioada respectivă funcţiona în actualul sediu al primăriei Bistriţa. Mai avea puţin pentru a ajunge la sediul Securităţii pentru a preda armamentul din dotare şi documentele secrete. Cineva pe stradă l-a anunţat că un coleg, un ofiţer de securitate I.B., este agresat în incinta restaurantului ”Ciocârlia”, un local binecunoscut la vremea respectivă, care funcţiona într-o clădire situată vis-a-vis de clădirea fostului Parchet al Tribunalului Bistriţa-Năsăud. La ora actuală în spaţiul respectiv funcţionează un magazin şi o bancă.

Alarmat de informaţia primită, a intrat la ”Ciocârlia” pentru a vedea ce se întâmplă. Colegul lui era întins pe jos şi era lovit de un individ extrem de periculos, recidivist, condamnat în mod repetat pentru infracţiuni cu violenţă. Acesta era înarmat cu gâtul spart al unei sticle şi se pregătea să-l lovească pe colegul lui. I-a distras atenţia agresorului, iar violenţa dezlănţuită a acestuia a atras-o asupra lui, individul abandonându-şi victima s-a năpustit asupra locotenentului Ene Iordan. În legitimă apărarea, în pericol de a fi lovit iminent, în disperare de cauză, a scos pistoletul şi l-a somat pe individ să se oprească şi să se liniştească. Individul respectiv, în stare de ebrietate nu s-a oprit din acţiune şi a continuat să înainteze spre el. În situaţia limită în care se găsea a făcut uz de armă, trăgând un foc fără a-i pune viaţa în pericol. Instantaneu individul s-a liniştit iar lucrurile au revenit la normal. Locotenentul Ene Iordan a raportat despre incidentul petrecut şefului Securităţii raionale, căpitanului Zapa, care l-a rândul lui a raportat Regionalei de Securitate Cluj, respectiv maiorului Nicolae Pleşiţă. A fost sesizat şi Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Cluj, care a deschis un dosar penal pe numele locotenentului Ene Iordan, sub acuzaţia de folosire a armamentului din dotare într-un spaţiu public etc.

 

Mutat disciplinar la Raionul de Securitate Turda

 

Cercetările efectuate au concluzionat că locotenentul Ene Iordan a fost în legitimă apărare când a folosit armamentul din dotare, iar dosarul a primit în final soluţia de netrimitere în judecată, acesta fiind absolvit de orice vină.

Nu de aceiaşi părere a fost şi şeful Regionalei de Securitate Cluj, maiorul Nicolae Pleşiţă, care a considerat gestul locotenentului Ene Iordan act de indisciplină, acesta fiind pedepsit cu 10 zile de arest, la arestul garnizoanei Bistriţa. Cele 10 zile de privare de libertate au fost executate, la sediul Batalionului disciplinar Bistriţa care funcţiona în localul actualului Muzeu Judeţean.

După executarea celor 10 zile de arest, contrar regulamentelor militare în vigoare la timpul respectiv, dar şi astăzi, maiorul Nicolae Pleşiţă a mai luat o măsură disciplinară împotriva locotenentului Iordan. Prin ordin scris acesta a fost mutat disciplinar la Raionul de Securitate Turda, fapt care l-a făcut pe locotenentul Ene Iordan să reacţioneze. I-a raportat şefului securităţii raionale Bistriţa, căpitanului Zapa, că nu se va muta la Turda deoarece ordinul este ilegal. Regulamentele militare de la vremea respectivă, dar şi cele de astăzi, stipulează că un militar pentru comiterea unui act de indisciplină nu poate fi pedepsit decât o dată. A întocmit şi un raport scris pe care i l-a înaintat pe scară ierarhică maiorului Pleşiţă. A fost chemat la raport la acesta, la Cluj. A reiterat verbal în faţa acestuia cele cuprinse în raportul scris. A fost ameninţat de maiorul Nicolae Pleşiţă că în situaţia neprezentării la noul loc de muncă, de la Securitatea Turda, va suferi consecinţe drastice.

Ca să îndeplinească ordinul verbal primit de la Pleşiţă s-a prezentat la raionul de Securitate Turda. Şeful acestui organ de securitate, căpitanul Ardeleanu, un personaj extrem de dur, a început şi el să-l ameninţe după ce i-a raporta că nu va rămâne acolo. Între timp, pentru a-l instala în funcţie, a sosit la Turda locţiitorul lui Pleşiţă, un tip mai maleabil, căruia i-a raportat că el nu va sta la Turda şi se va întoarce la Bistriţa. În seara aceleiaşi zile, locotenentul Ene Iordan, cu primul tren s-a reîntors la Bistriţa şi i-a raportat şefului securităţii Raionului Bistriţa, căpitanului Zapa, că s-a întors şi că el nu a rămas la Turda, chiar cu riscul de a fi trecut în rezervă.

Pentru a nu fi acuzat de dezertare, lipsă nemotivată de la serviciu, în fiecare dimineaţă se prezenta la Securitatea Bistriţa, apoi pleca acasă şi aştepta. La un moment dat nu s-a mai dus şi a aşteptat acasă decizia pe care urma să o ia şeful Regionalei de Securitate Cluj, maiorul Nicolae Pleşiţă. Într-un final lucrurile s-au rezolvat, locotenentul Ene Iordan a fost rechemat oficial la serviciu, dar schimbat de pe funcţia deţinută anterior, de la contraspionaj. A fost încadrat ca ofiţer sectorist, cea mai ingrată funcţie pentru ofiţerii Securităţii din perioada respectivă. Ofiţerii sectorişti primeau în răspundere 7-8 comune şi prin intermediul şefului postului de miliţie local coordonau munca de Securitate. Acest lucru presupunea că luni dimineaţa ofiţerul era în sector, zi lumină, el având permisiunea de a reveni acasă numai sâmbăta după-masă.

Cu timpul toată întâmplarea a fost uitată, dar încăpăţânarea locotenentului Ene Iordan şi hotărârea sinucigaşă de a intra în conflict deschis cu şeful Regionalei de Securitate Cluj, temutul Nicolae Pleşiţă, de a refuza executarea unui ordin direct al acestuia, a rămas mult timp subiect de discuţie în rândurile cadrelor de securitate Bistriţa.

3 COMENTARII

  1. Securist infect! Locul tau este la Gherla, acolo unde tovarasii tai au macelarit elitele Romaniei! Voi nu ati fost patrioti, voi a fost ciocoi comunisti, tradatori de neam si de tara, slugile muscalilor, chiar si pe timpul carpaciului din Scornicesti!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.