Rotarianul Viorel Bunea, fratele miliţianului Gheorghe Bunea, este implicat într-un dosar penal având ca obiect braconajul cinegetic. Informaţia a fost confirmată de oficialii Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Cluj. Familia Bunea este cunoscută pentru afacerile pe care le face cu statul. Ciudat este că, deşi Rotary ar trebui să fie o organizaţie caritabilă, nu s-a dezis niciodată de afaceristul la limita legii Viorel Bunea. Oare o va face acum în ultimul ceas, când are dosar penal în care s-a început urmărirea penală?
IPJ confirmă dosarul penal
Viorel Bunea a fost surprins pe raza comunei Căpuşu Mare încercând să vâneze pe o suprafaţă pe care nu avea autorizaţie. Până se primeşte răspunsul final de la ITRSV care să reglementeze că acel teren nu era a lui Bunea acesta nu este cercetat penal in personam. În schimb, surse din cadrul IPJ Cluj ne-au declarat că Viorel Bunea a refuzat să se legitimeze în faţa unui paznic al unui teren de vânătoare, iar din acest motiv rotarianul s-a gândit că ar fi cel mai corect să facă şi el o plângere penală, care cel mai probabil va rămâne fără efect. Dar probabil aşa a fost învăţat în cadrul Rotary Cetăţuie: dacă eşti prins asupra faptului să încerci să faci plângere la alţii că poate scapi.
”Urmare a solicitării dumneavoastră, înregistrată la Compartimentul de Relaţii Publice cu nr. 548.622, din data de 16.03.2015, formulată în baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, vă comunicăm următoarele:
În cauză a fost înregistrat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Huedin un dosar penal cu nr.13/P/2015, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de ,,braconaj cinegetic”, faptă prevăzută şi pedepsită de art.42, lit.j din Legea 407/2006 privind vânătoarea şi protecţia fondului cinegetic, republicată” Dosarul se află în instrumentarea Postului de Poliţie Comunal Căpuşu-Mare, fiind dispusă începerea urmăririi penale in rem, conform art. 305, alin.1 din Noul Cod de Procedură Penală.
Rotary Cetăţuie, corupţie la nivelul suprem
Viorel Bunea nu este singurul rotarian din cadrul clubului Rotary Cetăţuie care să fie cu probleme legale. Mircea Hrudei, fostul şef al DIICOT Cluj şi actualmente procuror în cadrul aceleiaşi instituţii este cel care a instrumentat numeroase dosare care s-au sfârşit cu achitări: dosarul Gazeta II, Horia Ciorcilă, Grenadierul şi lista poate continua…
Jaradat Mohamed Hadi este ” patronul” de la Universitatea Bogdan Vodă şi are o condamnare penală la activ. Cu toate că aceasta i s-a şters din cazier, oamenii trebuie să ştie că acesta a făcut închisoare. Nistor Dan Călin este unul dintre ”ţeparii” statului. El a închiriat de la Consiliul Judeţean Cluj terenul de lângă Spitalul de Pneumoftiziologie Leon Daniello pentru a face un mall, investiţie care nu a fost realizată niciodată. Mai mult, ei au păgubit astfel CJ Cluj fără să plătească nimic până în prezent. Romeo Micu este un medic ginecolog pe masa căruia au murit oamenii. Cu toate acestea, instanţa de judecată l-a achitat, însă durerea familiei nu o vor putea achita niciodată…
Relaţiile poliţieneşti ale lui Bunea
Viorel Bunea este un afacerist care a fost ajutat în dezvoltarea reţelei sale de către oameni mai mult sau mai puţini liberali. Viorel a fost „împins de la spate” de fratele său, Gheorghe Bunea, care a ocupat funcţia de comisar în cadrul Inspectoratului de Poliţie a Judeţului Cluj, dar şi sef al catedrei de pregătire juridică din cadrul cadrul Şcolii de Agenţi de poliţie „Septimiu Mureşanu”. Culmea este că această şcoala a fost reparata chiar de fratele poliţistului, însă nimeni nu a găsit nicio o incompatibilitate şi cu ajutorul poliţiştilor din cercul lor au albit acest mic „incident.”
Bunea nu este la primul braconaj
Viorel Bunea a fost implicat şi într-un dosar de braconaj, dar a primit, din partea procurorilor clujeni, verdictul de neînceperea urmăririi penale, conform unui articol anterior din Gazeta de Cluj semnat de către Răzvan Robu. Viorel Bunea s-a “abonat” în urmă cu ceva timp la subvenţii din partea statului, pentru companiile care operează transport de marfa şi călători pe calea ferată, prin intermediul SC Regional, o societate care face parte din grupul de firme Via Terra, companii patronate până la un moment dat de către Viorel Bunea şi Iulian Gaga. Acesta din urma este fostul şef al Gării din Oradea şi membru al Rotary Oradea. Cei doi fac bani de pe urma firmei Via Terra Spedition, una dintre puţinele firme de transport feroviar din ţara care deţine garnituri de tren şi asigură transport de marfă la nivel mondial. Mai mult, această societate şi-a putut asigura profit timp de câţiva ani doar din afacerile încheiate cu un singur operator: Căile Ferate Române (CFR) divizia de Marfă a companiei de stat. Contractele pe bandă rulantă au venit exact în 2001, dată la care a fost înfiinţată SC Via Terra Spedition, dar a fost pus şi un şef nou la CFR Marfa, clujeanul Vasile Tulbure.
Ministrul Transporturilor din 2004 Miron Mitrea, prezent, la vremea aceea la predarea tronsonului Ilva Mică-Rodna, a declarat, tot atunci, că nu ar fi exclus ca statul să subvenţioneze şi transportul pe căile ferate private, dar acest lucru nu s-a mai întâmplat. În 2004, Mitrea anunţa ca se vor închiria, în total, 1.600 de kilometri de cale ferată. Până la urmă numai „băieţii deştepţi” reuşesc să ajungă la acei kilometri şi relaţiile,dar şi sumele disponibile de bani trebuie să fie oricând disponibile pentru orice situaţie de stimulare…
Legea care interzice braconajul
ART. 42
(1) Constituie infracţiune de braconaj şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 7 ani sau cu amendă de la 5.000 lei la 25.000 lei:
1) vânătoarea fără autorizaţie de vânătoare legală;
- a) vânătoarea fără permis de vânătoare, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 32;
1) vânătoarea fără autorizaţie de vânătoare legală;
- b) vânătoarea prin folosirea ogarilor sau a metişilor de ogari
- c) emiterea de autorizaţii de vânătoare prin care se depăşeşte cota de recoltă aprobată pentru fiecare gestionar;
- d) vânarea speciilor de vânat strict protejate în alte condiţii decât cele legale;
- e) vânătoarea în parcuri naţionale, în rezervaţii ştiinţifice, în zonele cu protecţie strictă sau în zonele de protecţie integrală din celelalte arii naturale protejate altfel decât în condiţiile
ART. 39
- f) vânătoarea în intravilan, în zona strict protejată şi în zona tampon din cuprinsul Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării” altfel decât în condiţiile art. 34;
- g) vânătoarea păsărilor migratoare de apă în ariile de protecţie specială avifaunistică şi a speciilor care fac obiectul protecţiei în ariile speciale de conservare, precum şi vânătoarea în suprafeţele celorlalte arii naturale protejate, cuprinse în fondurile cinegetice, fără respectarea prevederilor referitoare la vânătoare, din planurile de management cinegetic, din planurile de management ale ariilor naturale protejate;
- h) urmărirea vânatului rănit pe alt fond de vânătoare, fără acordul gestionarului acestuia, ori trecerea pe un asemenea fond, cu arma de vânătoare, în afara căilor de comunicaţie;
- i) vânătoarea pe alt fond de vânătoare decât cel pe care vânătorul este autorizat să vâneze;
- j) vânarea în afara perioadelor legale de vânătoare la specia respectivă, conform anexei nr. 1şiprevederilor art. 36 sau aprobării date pentru speciile din anexa nr. 2;
