Iniţiative legislative puţine şi prezenţe neglijente ale deputaţilor puterii

Gazeta de Cluj vă prezintă activitatea deputaţilor puterii în primele cinci luni de activitate. Unii deputaţi abia că au apucat să vorbească în Parlament, alţii nici măcar nu şi-au trecut numele pe vreo iniţiativă legislativă. De această dată vă prezentăm care este activitatea deputaţilor clujeni ai puterii, urmând ca în numerele următoare să prezentăm fiecare ales pe care l-aţi trimis în Parlamentul României.

Deputatul social-democrat Aurelia Cristea vrea să schimbe legea care reglementează taxa pe ulei uzat în aşa fel încât statul să încaseze în plus 500.000 de euro pe lună. Conform proiectului celor 22 deputaţi şi senatori social-democraţi, printre care şi alesul clujean, modul cum se colectează în prezent taxele pentru ulei uzat ajută companiile private şi nu statul român. “Deşi există consens între autorităţile de mediu şi asociaţia producătorilor şi importatorilor de lubrifianţi “Lubrichem” privind modificarea legislaţiei în sensul adoptării unei taxe pe factură, transparenţă şi colectabilă (n.r. cuvântul nu apare pe dexonline) lunar la bugetul fondului de mediu, procesul de modificare a legislaţiei este blocat de mai multe luni. Această stare împiedică fondul de mediu de a avea încasări de circa jumătate de milion de euro pe lună”, arată iniţiatorii proiectului în expunerea de motive depusă pe 29 aprilie la Camera Deputaţilor.

De fapt ei vor să modifice Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 după cum urmează:

“1. o taxă de 0,3 RON/litru evidenţiată pe factură pentru întreaga cantitate de ulei pusă pe piaţă, aplicată uleiurilor ce fac obiectul Hotărârii Guvernului nr. 245/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate, datorată începând cu data de 1 ianuarie 2013 de către operatorii economici care introduc pe piaţa naţională astfel de produse, şi achitată lunar până la data de 25 a lunii următoare emiterii facturii. În cazul importurilor sau achiziţiilor intracomunitare pentru consum propriu, taxa de 0,3 RON/litru de la acest punct se achită lunar până la data de 25 a lunii următoare efectuării importului sau achiziţiei intracomunitare.

2. Anexa nr. 4: Etapizarea obligaţiilor anuale de gestionare a uleiurilor uzate, se abrogă. Art. II- Ordonanţa de urgenţă a guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, cu modificările aduse prin prezenta lege se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă renumerotare”, se arată în proiectul legislativ.

Aceasta este singura iniţiativă legislativă a Aureliei Cristea în cele mai bine de cinci luni de zile de când a fost ales deputat în Camera Deputaţilor…

Intervenţiile puţine ale deputatului Cristea

Nici la capitolul intervenţii Aurelia Cristea nu s-a remarcat în Parlamentul României până în prezent. Deputatul a vorbit de doar patru ori în Parlamentul României, dintre care una dintre dăţi a fost depunerea jurământului. În schimb şi-a deschis două cabinete parlamentare: unul în municipiul Cluj-Napoca şi unul în Câmpia Turzii. Ar veni la un calcul simplu o declaraţie jumate la fiecare cabinet. Totul este făcut în bătaia de joc a banilor publici. Prima declaraţie a proaspătului ales a fost la aproximativ două luni după depunerea jurământului şi a avut drept topică „comentariu legat de atragerea fondurilor europene.” Următoarea declaraţie a fost la mai bine de o lună de această dată, iar titlul declaraţiei a fost de această dată „Autostrada Transilvania, această fată morgana a ultimilor zece ani!” Mai pe româneşte, subiectul pe care orice om ajuns la putere îşi dă cu puterea, însă fără să menţioneze că actul încă în vigoare pentru construcţia Autostrăzii Transilvania a fost semnat de cei de la PSD, partidul din care face parte. Oricum, în primul an de la guvernare, USL nu a făcut nimic pentru Autostrada Transilvania, fapt dovedit şi de sprijinul acestui proiect din partea unor oameni ca Aurelia Cristea, care pe lângă că nu o activitate modestă în Parlament, nici influenţă nu o ajută. O a treia declaraţie a venit la altă lună distanţă şi a fost intitulată”Viitorul României – educaţia”.

Cele trei legi ale lui Itu

Unii deputaţi şi senatori clujeni s-au aliat pentru a încerca să ofere servicii de hrană personalului Ministrului Apărării Naţionale, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti- Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi Serviciului Independent de Protecţie şi Anticorupţie, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Pază, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Poliţia Locală. Clujenii implicaţi în acest proiect sunt deputaţii Cornel Itu, Uioreanu Elena-Ramona, dar şi senatorul Alexandru Cordoş. În ceea ce priveşte expunerea de motive, deputaţii şi senatorii au stat mai prost, neexplicând prin anumite motive clare care sunt criteriile pentru care aceşti angajaţi ar trebui să primească în plus drepturi de hrană.

O altă lege a lui Itu este cea privind modificarea egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi, unde este pe lista de semnatari pe lângă cei 81 de deputaţi şi senatori. Un alt deputat clujean care s-a înscris pe această listă este Irimie Vicenţiu Mircea.

Ultima propunere a lui Itu este cea privind modificarea ajutorului acordat tinerilor pentru construcţia unei locuinţe personale. De fapt, ei vor modificarea suprafeţei acordate tinerilor de la maxim 500 metri pătraţi la maxim 1.000 de metri pătraţi. Itu a avut până acum doar trei intervenţii în Camera Deputaţilor: două declaraţii politice pe 26 februarie intitulate „Festivalul Olimpic al Tineretului European- România 2013” şi „Revistele literare, în pericol”, ambele depuse în scris, alte două declaraţii politice depuse în scris pe 5 martie: „Târgul mărţişorului 27-28 februarie 2013” şi „Dreptul de folosire a limbii maghiare în administraţie locală nu înseamnă a nu ştii româneşte”(n.r. exprimarea lasă de dorit pentru un parlamentar), dar şi o altă declaraţie depusă în scris pe 3 aprilie:  „Poşta Română”.

Trădătorul fără activitate

Mircea Vicenţiu Irimie, cel mai rapid trădător al PDL, care a fost deputat democrat-liberal timp de o lună până la mutarea în PC, este aproape inexistent în Parlamentul României. Acesta şi-a depus jurământul şi a mai vorbit o dată când a numărat voturile pentru secretarul general al Camerei Deputaţilor. În rest, salariul l-a primit chiar dacă nu a avut nici o activitate.

Oros, zero iniţiative legislative

Deputatul liberal Adrian-Nechita Oros nu a reuşit nici măcar să semneze o iniţiativă legislativă a altor oameni în primele cinci luni de când merge în Parlamentul României. El şi-a primit salariul, deşi nu a lucrat nimic pentru cei care l-au ales şi se lăfăie în luxul pe care i-l oferă statul de deputat, însă nu a mişcat nici un deget în direcţia activităţii pentru care este plătit. Deputatul a avut o singură luare de cuvânt în plen care nu are nici o legătură cu judeţul Cluj sau măcar cu Transilvania, ci este doar o bătălie politică care au mai spus-o şi alţii înaintea lui. Nici o noutate. Declaraţia sa a fost intitulată „USL nu trebuie să uite: Traian Băsescu este acelaşi din 2005 şi 2009”, însă el a uitat că USL a trecut peste această fază şi chiar liderul USL a semnat un tratat de coabitare cu Traian Băsescu.

Elena Ramona Uioreanu, deputatul PNL care a ajuns în Parlamentul României pe spatele soţului ei, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Horea Uioreanu, are doar două iniţiative legislative: cea alături de Cornel Itu, despre care v-am menţionat anterior, şi una care prevede acordarea unei zile libere medicilor care efectuează gărzi. Culmea este că Elena Uioreanu a semnat diferit pe cele două iniţiative legislative deci ori şi-a schimbat semnătura ori a semnat altcineva pentru una dintre cele două semnături. Elena Uioreanu a avut trei declaraţii în plen: „Reţeaua medicală mobilă poate aerisi spitalele”(n.r. pe 12 februarie),” intervenţie având ca temă concursurile şcolare de iarnă ce pot fi practicate în zona montană a judeţului Cluj”(depusă pe 19 februarie 2013) şi „Sănătatea din Cluj se pune pe picioare”(n.r. depusă pe 23 aprilie 2013).

Un alt deputat trădător, Ioan Moldovan, care a trecut de la PPDD la PC, şi-a trecut numele pe o singură iniţiativă legislativă, acea menţionată anterior. În ceea ce priveşte declaraţiile politice în plen, acesta a vorbit de doar două ori în cinci luni de zile: o declaraţie intitulată „Industria metalurgică a României, fostă glorie, viitoare ruină a economiei naţionale” şi una intitulată „Nerăbdător să revină în politică, cetăţeanul-preşedinte Traian Băsescu îşi doreşte o nouă suspendare, dar care întârzie să apară”.

Steluţa Cătăniciu, ‘muta” Parlamentului

Deputatul liberal Steluţa Gustica Cătăniciu nu îşi mai închidea gura când era consilier local în opoziţie faţă de Emil Boc şi alţi democrat-liberali. Acum, că a ajuns în Parlamentul României la putere, are doar un singur proiect legislativ pe care şi-a trecut numele, privind instituirea pe 2 iunie a Zilei Naţionale pentru Adopţie. Acest proiect, pe care şi-au pus semnătura 11 deputaţi şi senatori, este de o importanţă primordială pentru clujeni. Guraliva Cătăniciu a fost o mută în şedinţele plenului, ea neavând nici o intervenţie în afară de când a depus jurământul. Ne întrebăm dacă a uitat să vorbească sau ştie doar să îl critice pe Emil Boc? De altfel, Steluţa Cătăniciu a fost declarată şi incompatibilă de Agenţia Naţională de Integritate (ANI).

Topul parlamentarilor în funcţie de numărul declaraţiilor în plen

Cornel Itu – 3

Elena Ramona Uioreanu– 3

Aurelia Cristea – 3

Ioan Moldovan – 2

Mircea-Vicenţiu Irimie – 1

Nechita-Adrian Oros – 1

Steluţa Gustica Cătăniciu – 0

Topul deputaţilor în funcţie de iniţiativele legislative

Cornel Itu– 3

Elena Ramona Uioreanu-2

Mircea-Vicenţiu Irimie – 1

Ioan Moldovan – 1

Steluţa Gustica Cătăniciu – 1

Aurelia Cristea – 1

Nechita-Adrian Oros– 0

Tiberiu Hrihorciuc