Stoica poate fi achitat de crimă după ultimele audieri de la Curtea de Apel Cluj

Întorsătură de situaţie într-un caz prezentat în exclusivitate în acest an de săptămânalul nostru. Vorbim de sentinţa primită de un bărbat pentru o crima pe care nu a comis-o. Instanţa de fond l-a condamnat fără suficiente probe la 15 ani de închisoare, iar acum magistraţii de la Curtea de Apel Cluj urmează să decidă definitiv destinul acestuia.

România a apărut o perioadă îndelungată în topul internaţional al infractorilor. Mai exact, statisticile erau formate din conaţionali ce au decis ca după revoluţie să plece în diferite ţări din Europa şi să se îmbogăţească prin furt. Acesta este şi povestea unui grup plecat în Irlanda care se ocupa cu clonarea de carduri şi copierea datelor personale ale utilizatorilor conturilor bancare. Însă, în acest caz, unul dintre infractori a fost omorât ”din greşeală”, iar pentru această crimă un sălăjean stă în penitenciar de aproape patru ani, în 2016 a primit o sentinţă de 15 ani închisoare cu executare, iar în prezent încearcă să convingă Curtea de Apel Cluj că totul i-a fost înscenat.

În urmă cu câţiva ani, sălăjeanul Stoica Rostaş era plecat la muncă în Irlanda. Anturajul a făcut ca acesta să intre într-o gaşcă de români ce se ocupau cu clonarea cardurilor. Însă, una dintre ”operaţiunile” acestora s-a soldat cu decesul unuia dintre membrii grupului. Iar vinovat şi condamnat a fost Stoica. Însă, ultima declaraţie de la dosarul aflat în apel schimbă situaţia.

Au condamnat persoana  greşită

Maxim Radu, a fost şi el prezent la tortura victimei. Audiat la începutul lunii septembrie prin videoconferinţă de către Curtea de Apel Cluj, acesta a relatat cum s-au petrecut lucrurile şi cine a fost în realitate cel care l-a înjunghiat pe Duţu. Redăm astfel fragment din declaraţia acestuia, afirmaţii ce pot schimba radical soarta lui Stoica.

„(…)am ajuns în apartament, cred că era casa lui Stoica. Când am intral am văcut că inculpatul Rostaş Stoica ţinea legat de scaun o persoană. Persoana era legată la mâini şi la gât, iar Rostaş ţinea de cablu. Aceasta era prima imagine pe care mi-o aduc aminte. După aceea Constantin Olaru şi Stoica au început să se certe cu Duţu. Se certau pentru că îi reproşau lui Duţu ceva legat de skimmer. Ţin minte că numitul Constantin l-a lovit pe Duţu cu piciorul în cap. Doar cei doi l-au lovit pe Duţu. Au continuat să se certe şi sunau pe cineva la telefon. Nu şti pe cine sunau. La un moment dat am văzut că a apărut un cuţit nu mai ştiu de unde dar Constantin l-a tăiat cu cuţitul în zona piciorului. Am spus iniţial că am văzut cuţitul în mâna altcuiva deoarece eram foarte stresat şi îmi era frică de ei. Acum sunt sigur că doar Constantin l-a tăiat cu cuţitul. Unul dintre cei prezenţi au sunat un prieten de-al victimei să-l ducă pe acesta la spitatl. Eu am plecat şi unul dintre ei mi-a spus să mă dc la un peco să mă întâlnesc cu prietenul victimei care urma să îl ducă la spital, dar care nu ştia cum să ajungă la locuinţa unde eram toţi. Nu am dorit să mă mai întorc dar mi-a fost milă de Duţu şi am revenit. L-am lăsat pe prietenul victimei să intre înautru, iar eu am plecat” a mărturisit magistraţilor Curţii de Apel Cluj.

Data de 13, zi cu ghinion la mâţă

În urmă cu 10 ani, în vara anului 2007 în Irlanda, patru români şi un cetăţean din Polonia se ocupau cu ”skimming”, o activitate ilegală prin care o persoană sau mai multe obţin în mod fraudulos datele stocate pe banda magnetică a unui card bancar. Informaţiile respective sunt folosite mai departe pentru producerea de carduri contrafăcute.

Din grupul respectiv făceau parte Constantin Olariu, Radu Maxim, cetăţeanul polonez Jaroslaw Tomasz-Bialezak, persona ucisă- Ilie Laurenţiu-Duţu şi Rostaş Stoica, un sălăjean care ulterior a fost acuzat de omor calificat.

Pe 13 iulie 2007, aceştia s-au întâlnit în apropierea unui bancomat pe care era montată ”mâţa”( dispozitivul de decriptare a informaţiilor de pe cardurile bancare). Cu toate că era o zi ca oricare alta, în care românii aşteptau să se adune cât mai multe identităţi ale persoanelor ce foloseau bancomatul respectiv, lucrurile au luat o întorsătură diferită. Rostaş Stoica a acceptat să vorbească despre modul în care s-au derulat evenimentele în acea zi.

„Fiecare avea rolul lui. Eu eram şoferul, Olariu era coordonatorul şi totodată cel care făcea rost de aparatura din America, necesară pentru clonarea cardurilor, iar Maxim avea ca sarcină supravegherea bancomatului. Iniţial, cu Olariu eram în relaţii de duşmănie şi cu câteva luni înainte, am renunţat să mai colaborez cu ei în derularea acestor acţiuni. Însă, în acea zi, Olariu m-a contactat chemându-mă să facem pace la cazinoul din apropierea bancomatului pe care era montată mâţa. Am acceptat deoarece spunea el că banii obţinuţi în acea zi îi vom face para-para. Aflat în incinta cazinoului, la un moment dat, Maxim ne transmite că trebuie să facem o intervenţie. Acest lucru însemna că dispozitivul montat de noi a fost descoperit şi trebuia să îl recuperăm înainte ca autorităţile să ajungă la ATM. Însă când am ajuns noi la bancomat lucrurile au degenerat, poliţia a venit şi a trebuit să ne împrăştiem. Eu am fugit intrând în casa unui localnic pentru a nu fi descoperit de poliţie. Olariu a fugit şi el cu una dintre maşinile noastre parcate în zonă, iar Duţu, Maxim şi polonezul au luat maşina mea şi au plecat spre locuinţa mea, pe care de altfel o împărţeam cu Jaroslaw”, declară Stoica.

În cele ce a urmat, potrivit lui Stoica, Olariu l-a sunat pentru a-l recupera înainte să fie descoperit de poliţişti şi i-a spus că l-a văzut pe Duţu luând mâţa în momentul în care a fugit şi aruncând-o pe proprietatea cuiva, totodată exprimându-şi bănuielile că acest gest însemna o trădare faţă de grup şi că Duţu ar fi vrut să păstreze dispozitivul pentru el, recuperându-l mai târziu.

„De la locuinţa unde mă ascunsesem am ajuns la o benzinărie, am pus-o pe vânzătoarea de acolo să îi explice lui Olariu unde eram şi acesta a venit după mine. De acolo trebuia să mergem spre locuinţa mea pe care o împărţeam cu polonezul şi în care locuiam cu soţia şi fetiţa mea. Însă, Olariu a insistat să ne întoarcem în centru pentru a recupera skimmer-ul aruncat de Duţu. Tot el zicea că de fapt Duţu a făcut acest gest pentru a ne spune nouă ce a pierdut dispozitivul, iar ulterior să se întoarcă şi să îl recupereze păstrându-l pentru el. Un astfel de dispozitiv este foarte scump şi greu de obţinut. Astfel că, Olariu a condus până în zona unde l-a văzut pe Duţu că s-a debarasat de dispozitiv, s-a dat jos din maşină ridicând capota autovehiculului şi prefăcându-se că are o defecţiune la motor. Apoi a sărit gardul unei proprietăţi din zonă şi a recuperat skimmer-ul. După aceasta, amândoi am mers spre locuinţa mea ”, mai arată acesta.

O înţepătură de cuţit fatală

De aici, lucrurile sunt prezentate diferit de către aproape toate părţile implicate, dar şi de către rechizitoriul construit împotriva lui Rostaş Stoica. Lucru deloc anormal, având în vedere că în continuare este relatat momentul în care Duţu a fost înjunghiat, a pierdut mult sânge şi ulterior la spital s-a constatat decesul său.

„Am intrat în casă cu Olariu Constantin, iar Maxim ne-a spus că în urma incidentului de la bancomat, polonezul a primit câteva lovituri în timp ce încerca să fugă. Duţu ne-a spus că a pierdut skimmer-ul, moment în care Olariu s-a înfuriat şi a scos din buzunar dispozitivul punându-l pe masă şi dezvăluind că l-a văzut când s-a descotorosit de mâţă. Acest lucru l-a enervat pe polonez care automat i-a aplicat un pumn în faţă lui Duţu pentru că a minţit. Am încercat împreună cu Maxim să îl imobilizăm pe Jaroslaw pentru ca Duţu să nu fie bătut, moment în care Olariu a luat un cuţit din apropiere şi l-a înjunghiat pe acesta în picior. Cu toţii am fost şocaţi pentru că nu ne aşteptam la aceasta. Olariu a continuat pe un ton superior să îl mustre pe Duţu, şi-a scos telefonul din buzunar şi a sunat pe cineva în România, căruia i-a replicat ”Duţu a pierdut un obiect foarte valoros, dacă nu îmi daţi 10.000 de euro îl mierlesc”. I-am spus atunci lui Olariu să-l ducă la spital pe Duţu, pentru că noi nu aveam decât acte false, iar dacă ne întrebau medicii cine suntem şi ce s-a întâmplat cu victima riscam să fim arestaţi. Olariu a refuzat şi l-a sunat pe un alt român ce se afla într-un oraş din apropiere unde desfăşura împreuna cu echipa sa acţiuni similare de clonare a cardurilor. De fapt, acel român, Silviu Olaru locuia în aceeaşi casă cu victima. L-a chemat ca să îl ducă pe Duţu la spital, iar după mai bine de 40 de minute acesta şi-a făcut apariţia fiind însoţit de un alt tip ce îl aştepta în maşină. Între timp, pe Duţu l-am spălat de sânge şi l-am îmbrăcat cu haine curate. Maxim şi polonezul s-au debarasat de cuţit şi de hainele cu sânge precum şi de prosopul cu care i-am legat piciorul lui Duţu pentru a opri hemoragia. Atunci a fost ultima dată când l-am văzut pe Olaru şi Duţu. În schimb, în următoarea zi, eu împreună cu polonezul ne-am întâlnit cu Constantin Olariu stabilind împreună cu acesta că ar fi mai bine, pentru o perioadă de timp să ne împrăştiem ca să nu ne găsească autorităţile şi să ne aresteze pentru incidentul de la bancomat. Din 2007 şi până în 2013 când am fost reţinut de autorităţile poloneze eu nu am ştiut deloc despre faptul că Duţu a decedat în acea zi” susţine Stoica Rostaş.

În rechizitoriul întocmit de Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj, procurorul Adrian Claudiu Olar prezintă derularea evenimentelor într-o altă manieră.

Potrivit documentului întocmit de procuror, Rostaş ar fi fost cel care l-ar fi transportat de la bancomat spre domiciliul său pe Duţu, unde l-ar fi legat cu un cablu de prelungitor electric, l-ar fi imobilizat şi lovit în repetate rânduri. Când ceilalţi membri din echipă ar fi ajuns în apartament, Rostaş l-ar fi înjunghiat pe Duţu şi torturat pentru a afla locaţia dispozitivului, apoi ar fi descoperit că victima avea dispozitivul asupra sa.

„În momentul în care martorii Maxim Radu-Iulian, Olariu Constantin şi cetăţeanul polonez Jaroslaw Tomasz-Bialczak au intrat în apartamentul inculpatului Rostaş Stoica, au constatat că deja inculpatul îl agresase pe partea vătămată, deoarece avea sânge pe faţă şi pe gât. Partea vătămată Ilie Laurenţiu Duţu era legat de mâini cu cablul unui prelungitor electric, întins pe jos în camera de zi, între picioarele inculpatului Rostaş, care stătea pe un scaun în spatele lui(…)Inculpatul i-a cerut martorului Ioan Anghel să-i aducă un cuţit din bucătărie, iar acesta s-a conformat şi i-a adus un cuţit cu mâner negru. Cu cuţitul în mâna dreaptă Rostaş i-a cerut lui Duţu să recunoască că a sustras dispozitivul, spunându-i că-l înjunghie dacă nu spune adevărul. Partea vătămată i-a răspuns că nu are dispozitivul asupra sa, moment în care inculpatul Rostaş Stoica l-a înjunghiat provocându-i o hemoragie abundentă” se arată în aspectele prezentate de procurorul Adrian-Claudiu Olar.