Activistul Szakáts István a publicat pe fecebook un studiu comandat de CJ Cluj în 2009 despre modul în care depozitul de gunoaie de la Pata Rât afectează sănătatea populației. Datele din urmă cu aproximativ opt ani arătau situația alarmantă a stării de sănătate a populației din zonă.
Studiul de Evaluare a Impactului asupra Stări de Sănătate în Relație cu Obiectivul “Sistem de Management Integrat al Deșeurilor în jud. Cluj – Centru de Management Integrat al Deseurilor”, comandat de Consiliul Județean Cluj, și realizat de Centrul de Mediu și Sănătate în 2009.
”În studiu, la capitolul Evaluarea impactului asupra stării de sănătate a populației apar câteva statistici de la Direcția pentru Sănătate Publică Cluj. Acestea arată că în Sânnicoară și Apahida cancerul, bolile bronhopneumopatice și cele cerebrovasculare apar cu un trend abrupt crescător. Aceleași boli în Someșeni au un trend descrescător.
Pe o distanță de 10km dintre Someșeni și Apahida aflate în aceași vale a Someșului dinamicile de evoluție a bolilor se schimbă cu 180 grade. Linia de demarcație e scurgerea Pata Râtului în Someș, între Someșeni și Sânnicoară. Sânnicoară și Apahida sunt în aval de scurgere. Someșeni e în amonte.
Pata Râtul curge prin pârâul Zăpodie către Sânnicoară și Apahida, și se infiltrează în pânza freatică. Vântul duce aerul toxic în toată zona. Atunci când pute a gunoi la aeroport, nu doar putoarea e acolo. Tot aerul toxic din Pata Rât e acolo.
Este poluarea de la Pata Rât principalul factor al îmbolnăvirii populației din comunele din aval de Zăpodie?
Valorile de toxicitate măsurate în studiul comandat de CJ arătau că în 2009
-plumbul, cuprul și bariul depășeau mult valorile normale și se apropiau de pragurile de alertő
-în mai puncte de măsurare seleniul depășea chiar și pragurile de intervenție
-miniul ajungea să depășească de 10 ori chiar și pragul de intervenție
Și totuși, studiul menționat concluzionează că „modelele statistice nu au pus în evidență nicio corelație semnificativă statistic între valorile determinate în aer ale substanțelor periculoase analizate (respectiv dioxid de azot, dioxid de sulf, pulberi respirabile PM10, PM2.5, compusi organici volatili, formaldehida) și frecvența afecțiunilor cronice în aria de influență a obiectivului”.
Contrariat, am început să caut mai multe date. Am găsit în Strategia de Dezvoltare a Clujului evoluția bolilor menționate pe județul Cluj. Statistica arată că trendul de creștere a bolilor din Sânnicoară și Apahida este peste media județeană.
M-am consultat cu statisticieni și toxicologi. Aceștia mi-au spus că doar toxicitatea nu ar putea explica variații atât de brutale cum apar în statisticile DSP. Someșeni e mai spre urban, Sânnicoară și Apahida e mai rural. Populația are o altă structură, adresează bolile diferit, capacitățile de diagnosticare diferă. Rigoarea științifică cere ca aceste aspecte să fie luate în considerare când se compară cifrele. Și se impun mai multe studii.
De acord. Numai că între timp, timpul trece. Din 2009 au trecut opt ani în care CMID nu s-a făcut niciodată, în schimb materialul toxic în deal s-a tot acumulat și scurs la vale. Poluarea în aer, apă, și sol a crescut. Și deja în 2009 arăta rău”, arată activistul clujean.
Studiul integral poate fi accesat aici
