Ţăranii din Hăşdate îşi vând ilegal pădurea

Jumătate din tăierile de păduri din România se fac ilegal. Avem cele mai mari zone forestiere cu adevărat virgine din Europa, însă acestea sunt în pericol să dispară. Semnalul de alarmă este tras de mai multe organizaţii internaţionale de protecţie a mediului.

Locuitorii din satul Hăşdate, comuna Săvădisla au tras şi ei un semnal de alarmă, acuzând că pădurea din sat, proprietatea comunităţii este tăiată şi vândută de câţiva locuitori. Aceştia sunt foarte furioşi pentru că o mână de oameni decid soarta pădurii.

Unul dintre locuitorii satului, ne-a dezvăluit că în satul Hăşdate, comuna Săvădisla s-a ”tăiat în prostie” brazi, iar acum sătenii sunt revoltaţi.

”Satul are foarte multă pădure, iar câteva persoane s-au decis că e mai bine să hotărască ei soarta pădurii din Hăşdate care este în proprietatea satului. Aşadar, în 19 iulie, au început să taie pădurea de conifere şi să o vândă unei firme din Maramureş. Când au început să o taie, oamenii satului s-au impacientat şi au mers aproape toţi oamenii satului la pădure să ceară explicaţii. Cei de la Maramureş care erau acolo, au zis că au contract de vânzare-cumpărare. La insistenţele sătenilor, aceştia le-au arătat contractul locatarilor să le demonstreze cine a semnat. S-a demonstrat că cei din composesoratul satului au vândut pădurea şi anume Bonda Cornel, Bodea Aurelia, soţia directorului de la Şcoala Generală cu clasele I-IV din Hăşdate, Neamţ Claudiu, consilier local care a candidat pentru fotoliul de edil al localităţii Săvădisla din partea Partidului Social Democrat, Bonda Livia, contabil şef la şcoala din Hăşdate.

S-au unit toţi din composesorat şi au mai vândut acum doi-trei o parte din pădurea lor de acolo şi s-au gândit că îi foarte bine să o vândă şi restul ca şi cum nu ar fi a nimănui, iar sătenii nu-şi prea cunosc drepturile. Aceştia au profitat şi o mână de oameni şi-au pus semnătura pe contract şi au vândut pădurea satului cu 50 de lei mc. S-a tăiat în prostie.

Până la urmă s-au adunat câţiva din sat şi au făcut un memoriu de raportare la Garda Forestieră. A fost Garda în până acolo, dar nu prea au făcut nimic, s-au uitat şi au zis că le va comunica un răspuns în 30 de zile conform legislaţiei în vigoare şi atât.

Am vorbit cu unul dintre cei care au marcat copacii, a zis că ei doar şi-au făcut datoria şi au marcat copacii care au fost rupţi şi uscaţi, ce a fost verde nu s-a marcat, dar din ce reiese din poze, nu e nimic uscat, ci se vede clar că brazii tăiaţi erau sănătoşi. Cred că s-au tăiat peste 100 de mc şi nu au fost lemne care au fost uscate sau au prezentat un pericol. S-a făcut ravagii acolo.

Acum s-au oprit din tăiat, dar firma din Maramureş a zis că mai au de tăiat vreo 400 de mc conform contractului. Urmează să îi taie din altă pădure, tot din sat, dar din altă zonă”, a povestit acesta.

Pădurea nu-i a lor, dar au vândut-o

”L-am întrebat pe unul dintre cei care a semnat contractul: ”Voi cu ce drept aţi tăiat pădurea? De ce nu aţi făcut o şedinţă în care să adunaţi tot satul şi să se hotărască la comun, iar banii care se adună să faceţi ceva pentru sat, nu să luaţi banii şi să nu daţi la nimeni nimic?”. Mi-a răspuns că ei au încercat să facă şedinţe, dar oamenii nu s-au prezentat. ”Şi dacă oamenii nu au mers la şedinţă, voi de ce aţi vândut-o? Nu puteţi patru-cinci oameni să hotărâţi soarta unei păduri care este a comunităţii”, i-am replicat.  E şi periculos, că dacă taie pădurea, sunt alunecări de teren, ei nu se gândesc la asta, ci numai la profit. Dacă se hotărăşte soarta pădurii, o hotărăşte tot satul, nu câţiva oameni.

Când a început scandalul, şi-au dat toţi demisia din composesorat şi a mai rămas numai unul, Bonda Cornel ce lucrează la biserică: ”M-au lăsat toţi singuri să mă bat cu toţi sătenii”, mi-a zis Bonda.

Primarul zice că nu se bagă că nu îi bunul comunei. Nu se poate povesti cu primarul, el face ce vrea în Hăşdate”, încheie un locuitor din Hăşdate.

Reporterul Gazeta de Cluj a încercat să-l contacteze telefonic zile la rând pe primarul comunei Săvădisla Tamás-Gebe Andrei (UDMR), atât pe numerele personale, cât şi pe numărul de telefon al Primăriei comunei Săvădisla, unde secretara nu mi-a putut face legătura nici cu primarul, nici cu viceprimarul Istvan Asztalos, motivându-mi că nu se găsesc în instituţie

Cornel Bonda: Nu s-a comis nicio ilegalitate

Am reuşit totuşi să luăm legătura cu Bonda Cornel, unul dintre cei implicaţi în poveste. Acesta ne-a declarat că din punctul lui de vedere nu s-a făcut nicio ilegalitate, ci s-au tăiat tot ce a fost marcat de către Ocolul Silvic Turda. Ei au constatat ce nu e bun şi ce se poate tăia.

”În sat s-a auzit un zvon că se taie toţi brazii, dar din moment ce s-au marcat…Într-adevăr s-au tăiat şi brazi verzi, dar vârful era uscat, de-aia s-au tăiat.

S-a făcut şi şedinţă, le-am explicat tot sătenilor, le-am arătat cheltuielile, să le verifice, să vadă şi ei care-i treaba. Din punctul meu de vedere, tot a fost în regulă, numai ce a fost rupt şi tăiat s-a luat, nu văd de ce am fost acuzaţi că am comis o ilegalitate”, ne-a declarat

În România s-au tăiat ilegal în ultimii zece ani, 3 hectare de pădure pe oră!

Aproximativ 50% din lemnul tăiat în România a provenit, în ultimul deceniu, din surse ilegale

În majoritatea cazurilor investigate, destinaţia lemnului ilegal a fost compania austriacă Schweighofer, a declarat, Alexander von Bismarck, directorul executiv al Agenţiei pentru Investigaţii de Mediu (Environmental Investigation Agency – EIA), organizaţie care a prezentat în cadrul unei conferinţe de presă Raportul “Jefuirea ultimei păduri: Cea mai mare companie de procesare a lemnului din Austria, drepturi funciare şi corupţia din România”, informează Agerpres.

Potrivit realizatorilor documentului, raportul EIA prezintă o serie de studii de caz din mai multe zone ale României, ce arată că austriecii de la Holzindustrie Schweighofer acceptă cu bună ştiinţă şi încurajează furnizarea lemnului ilegal, ‘speculând proasta administrare a pădurilor’.

Datele concrete, având la bază o hartă întocmită de Greenpeace, arată că, în perioada 2000-2011, o suprafaţă de 280.000 de hectare de păduri au fost pierdute sau degradate, într-un ritm de 3 hectare/oră. În acelaşi timp, dintr-o actualizare realizată în 2015 reiese că pierderea pădurii a avut loc în acelaşi ritm, în intervalul 2012-2014.

Din păcate, radarul pădurii, un sistem pus la punct de Ministerul Mediului, ar putea opri transporturile ilegale, dar nu este folosit la maximum de autorităţi. Din 7000 de camioane cu lemne raportate în 2014, 2 mii erau ilegale, însă doar într-un singur caz a fost începută urmărirea penală