Trei clujeni trimiși în judecată pentru că furau bani din bancomatele din oraș

463

Judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Cluj a dispus trimiterea în judecată a trei clujeni acuzați de fraudă informatică. Potrivit soluției pe scurt a instanței, ”(…) Constată legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul nr.54/D/P/2017 emis de Parchetul de pe lângă ÎCCJ DIICOT Serviciul Teritorial Cluj privind pe inculpaţii  Fekete-Marczika István, trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. 1 şi 6 C.pen. și a complicitate la fraudă informatică, în formă continuată, Purcar Sorin, trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, fraudă informatică, în formă continuată şi instigare la fraudă informatică, Purcar Ion, trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, complicitate la fraudă informatică, în formă continuată şi fraudă informatică şi Dalcoș Dan Gheorghe, trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat și fraudă informatică, în formă continuată. Constată legalitatea administrării probelor, precum şi a actelor de urmărire penală efectuate în cauză.Dispune începerea judecăţii în cauza privind pe inculpaţii FMI, PS, PI şi DDG, urmând a se fixa primul termen de judecată după rămânerea definitivă a prezentei încheieri.Cu drept de contestaţie în termen de 3 zile de la comunicare.Pronunţată în camera de consiliu, azi, 13.02.2017”, arată soluția pe scurt a instanței.

Potrivit DIICOT Cluj, începând cu anul 2016, inculpaţii Purcar Sorin, Purcar Ioan şi Fekete Marczika Istvan au constituit un grup infracţional organizat, la care ulterior au mai aderat alte trei persoane, care a avut ca scop realizarea de operaţiuni frauduloase prin efectuarea de operaţiuni de deschidere de conturi şi de depunere/retragere de sume de bani de la ghişee şi bancomate amplasate pe raza judeţelor Cluj, Sălaj, Mureş şi Braşov, aparţinând unei unităţi bancare.

În fapt s-a reţinut că începând cu decembrie 2016, membrii grupului infracţional au recrutat 34 de persoane fizice care aveau o situaţie materială precară şi pe care, sub diferite pretexte şi cu promisiunea unui ajutor financiar, le-au convins să-şi deschidă conturi bancare la o unitate bancară de pe teritoriul României, cu carduri ataşate. Ulterior deschiderii acestor conturi, titularii au predat cardurile ataşate membrilor grupării infracţionale  comunicându-le totodată şi codurile PIN. După activarea cardului bancar, în contul la care acest instrument era ataşat,inculpaţii  efectuau operaţiuni test de depunere (de regulă, prin APT) -retragere de numerar (la bancomat), de sume mici de bani, pentru a verifica dacă este funcţional contul. Ulterior (de regulă, în aceeaşi zi şi la scurt timp de la finalizarea cu succes a operaţiunilor-test), contul era alimentat cu aproximativ 4000 de lei, în majoritatea cazurilor prin depuneri de numerar la APT, aparate automate situate pe raza judeţelor Sălaj şi Cluj. În aceeaşi zi, la scurt timp, unul dintre membrii cu rol de „însoţitor” şi titularul contului bancar se prezentau la o unitate teritorială a unităţii bancare. La indicaţia „însoţitorului”, titularul de cont îl informa pe funcţionarul de la ghişeu că doreşte să ridice banii din cont – circa 4000 de lei, sens în care îi prezenta un act de identitate, timp în care unul dintre membrii cu rol de „utilizator de card” se afla deja la  bancomat  (având asupra sa cardul şi PIN-ul aferente contului aparţinând respectivului titular) şi comunica telefonic permanent cu „însoţitorul”. În momentul în care „însoţitorul” sesiza că funcţionarul bancar iniţiase, în sistemul informatic al băncii, operaţiunea de retragere de numerar (prin interpretarea „mişcărilor” acestuia), îl anunţa telefonic pe „utilizatorul de card”, care avea acces în contul titularului de card, şi tasta la bancomat comenziile de retragere a sumei de cca 4.000 de lei.

Inculpaţii aveau reprezentarea că suma respectivă nu mai exista în contul bancar şi profitau de faptul că „bancomatul” nu ştia încă acest lucru, respectiv de acel interval foarte scurt de timp (câteva secunde) necesar pentru transmiterea informaţiilor de la staţiile de lucru ale funcţionarilor bancari către serverul băncii, pe de-o parte, şi pentru transmiterea informaţiilor de la bancomate către serverul băncii, pe de altă parte.

Urmare a ridicării (de la ghişeu) şi a retragerii (de la bancomat) simultane de numerar – suma de aproximativ 4.000 de lei, în contul titularului erau înregistrate două operaţiuni bancare realizate într-un interval de câteva secunde, fapt ce se solda cu înregistrarea unui „descoperit neautorizat de cont”, respectiv cu păgubirea băncii cu suma retrasă la bancomat.

Întrucât s-au înregistrat situaţii când nu a existat o coordonare perfectă între „însoţitor” şi „utilizatorul de card”, operaţiunile care făceau parte din „schema infracţională se repetau până la reuşită, respectiv, depunerea sumei de cca 4.000 de lei în cont, la scurt timp urmată de ridicarea sumei de la ghişeu şi încercare de retrage aceeaşi sumă de la bancomat.

Depunerile în cont prin APT au fost realizate de către membrii grupării infracţionale, nu de titulari. În proporţie covârşitoare, operaţiunile pe un anumit cont  au fost realizate în locaţii diferite, acest mod de acţiune făcând parte din „schema infracţională” – de exemplu, operaţiunile-test se realizau la ghişeu/APT şi ATM din locaţia X, depunerea în cont a sumei de cca 4.000 de lei se realiza la un ghişeu/APT din locaţia Y, ridicarea sumei de cca 4.000 de lei la un ghişeu din locaţia Z iar retragerea sumei de cca 4.000 de lei la un ATM din locaţia W.

Prejudiciul  produs în cauză este în sumă de 72.249,55 de lei.

LĂSAȚI UN MESAJ