Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție s-au sesizat din oficiu cu privire la suspiciune săvârșirii infracțiunii de favorizarea făptuitorului, în modalitatea ajutorului dat unor persoane condamnate pentru infracțiuni de corupție, în scopul de a îngreuna executarea pedepselor aplicate de instanțele de judecată.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA
Foto: Fogarasi Enikő

Astfel că, cei trei profesori universitari din Cluj , conferențiarul universitar Anuţa Buiga de la Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor a UBB Cluj, prof. univ. doctor de ştiinţe politice Salat Levente, de la Facultatea de Ştiinţe Politice,  prof. univ. dr. RÜSZ-Fogarasi Enikő de la Facultatea de Istorie a UBB se numără printre cei care au fost referenţi ai unor astfel de lucrări. 

Ultimii doi au fost referenţi a două dintre cele trei cărţi scrise de  deţinutului Nagy Zsolt, fost membru al UDMR, fost ministru al comunicațiilor din Guvernul Tăriceanu în perioada 2004–2007, condamnat la puşcărie în Dosarul devoalării unor secrete de stat alături de Codruş Şereş, alt fost ministru, din Partidul Conservator, apropiat al „profesorului” Dan Voiculescu, scrie ClujulCultural.ro.
„Potrivit procesului verbal de sesizare din oficiu întocmit de procurori, fapta ar fi fost săvârșită de mai multe persoane care au acționat concertat în scopul de a crea aparența că sunt îndeplinite condițiile legale pentru ca persoanele condamnate să fie liberate condiționat. Dintr-o notă întocmită de Administrația Națională a Penitenciarelor, precum și din datele existente în spațiul public rezultă indicii că, în realitate, aceste condiții nu erau îndeplinite în realitate, iar prin faptele săvârșite s-a urmărit exclusiv favorizarea persoanelor condamnate.

În această modalitate, printre persoanele condamnate la pedepse cu închisoarea pentru infracțiuni de corupție se regăsesc condamnați care au executat sau urmează să execute cu până la 300 de zile mai puțin decât stabilise instanța de judecată, exclusiv ca urmare a activității infracționale care face obiectul sesizării din oficiu.

Astfel, potrivit art. 96 alin. 1 lit. f din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor, în cazul elaborării de lucrări științifice, se consideră 30 de zile executate, pentru fiecare lucrare științifică. Pentru a profita de această prevedere, s-ar fi creat un mecanism în care ar fi implicate cadre universitare, reprezentanți ai unor edituri și membri ai comisiilor din penitenciare, care au acționat coroborat, astfel încât persoanele condamnate să apară ca autori de lucrări științifice, iar pedepsele aplicate de instanțe să se considere ca executate.

Mai multe cadre universitare ar fi acordat recomandări formale prin care au atestat pretinsa relevanță științifică a unor lucrări, exclusiv pe baza titlului acestora, fără a lua contact în vreun mod cu autorul lucrării și fără a cunoaște viziunea acestuia asupra temelor care urmau să fie abordate. Aceste recomandări ar fi avut o natură generică și ar fi fost folosite, uneori, în aceeași formă, pentru elaborarea unor multiple lucrări cu caracter științific.

Alte cadre universitare ar fi acceptat să valideze valoarea unor lucrări și să le includă în evidența unor conferințe științifice internaționale, în condițiile în care activitatea de elaborare desfășurată de autor durase câte o oră pentru fiecare comunicare. Se observă că ar exista o discrepanță între prestigiul presupus al unei asemenea manifestări și implicarea reală a autorului, care a determinat ca fiecare oră de activitate să reducă durata pedepsei executate cu câte 30 de zile.

Totodată, ar fi existat persoane care au acceptat să elaboreze lucrări cu un aparent caracter științific și care au fost asumate ulterior de persoanele condamnate. Lucrările pretins a fi fost realizate în penitenciar citează opere la care autorul nu a avut acces nici la bibliotecă, nici online, iar timpul dedicat elaborării lucrărilor este în mod obiectiv insuficient pentru un asemenea demers (de exemplu 12 ore pentru o lucrare de 180 de pagini ori 6 ore și 40 de minute pentru elaborarea unei lucrări de 212 pagini). În aceste împrejurări, concluzia este că autorul real este o altă persoană.

Reprezentanții unor edituri ar fi acceptat publicarea lucrărilor fără a se raporta în niciun fel la valoarea științifică acestora și interesul pieței de carte, în tiraje infime, care nu au fost puse în vânzare în circuitul comercial obișnuit. Modalitatea atipică de încheiere și executare a contractelor în raport cu celelalte lucrări publicate de aceleași edituri demonstrează că aceste persoane nu ar fi acționat în scopul pentru care a fost înființată persoana juridică, ci exclusiv pentru a împiedica executarea pedepsei în condițiile stabilite de instanță” arată DNA într-un comunicat oficial.

 

Profesorul se justifică

Salant Levente, profesorul de la Facultatea de Științe Politice din Cluj susține că a semnat o recomandare pentru o lucrare a lui Zolt Nagy și că nu a mai avut nimic de-a face cu procedura de publicare a acelei cărți.

„Nu sunt și nu am fost coordonatorul științific al niciunei lucrări pe care Zsolt Nagy urmează s-o elaboreze sau pe care a elaborat-o deja, am dat doar o recomandare prin care am afirmat că pe baza experienței pe care Zsolt Nagy a acumulat-o în organizarea de campanii electorale, îl văd capabil să redacteze o lucrare cu titlul „Managementul campaniilor electorale”. După ce am trimis recomandarea, nu am fost contactat ulterior de nimeni, și nu am fost implicat în niciun fel în elaborarea sau evaluarea lucrării” se  justifică profesorul de la Facultatea de Științe Politice, Salat Levente.

 

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.