Primele efecte ale constatării, de către Curtea Constituțională, a încălcării legii de către Înalta Curte de Casație și Justiție în privința constituirii celebrelor Completuri de 5 judecători au început să apară. Alina Bica, Elena Udrea, Rudel Obreja și alte peroane condamnate definitiv, prin decizii ale ÎCCJ au atacat deja sentințele cu contestații în anulare. Căile de atac au fost depuse la instana supremă chiar înainte ca motivarea deciziei CCR, prin care a fost admisă cererea de constatare a existenței conflictului juridic de natură costituțională între Parlament și ÎCCJ sa fie publicată, urmâd a fi judecate luna aceasta și luna viitoare. O consecință a acestor demersuri poate fi aceea că, până la soluționarea contestațiilor în anulare, executarea deciziilor de condamnare atacate prin această cale extraordinară are toate șansele să fie suspendată. În cazul Elenei Udrea și Alinei Bica, o suspendare a executării sentințelor prin care au fost condamnate poate avea efecte directe și în privința cererii de extrădare formulată de statul român și adresată statului Costa Rica, dar și asupra temeiniciei menținerii celor două în arest preventiv la San Jose, scrie Jurnalul National.
Fosta șefă a DIICOT, Alina Bica, condamnată definitiv la patru ani de închisoare, printr-o sentință pronunțată de Completul de 5 Judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție, constituit, conform deciziei CCR, în condiții nelegale, a atacat prima această hotărâre judecătorească, prin înaintarea unei contestații în anulare. Calea extraordinară de atac a Alinei Bica a fost înregistrată pe rolul Completului 2 de 5 Judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție în data de 22 noiembrie 2018.
A doua zi, la același complet de 5, a fost înregistrată o altă contestație în anulare, formulată de Elena Udrea, fost ministru al dezvoltării regionale și turismului, condamnată, definitiv, de un Complet de 5 Judecători al Înaltei Curți, constituit, de asemenea, nelegal, potrivit aceleiași decizii a Curții Constituționale. Ambele contestații în anulare au primit câte un prim termen de judecată care va fi luat în analiză în ședințe publice din data de 10 decembrie 2018.
Cele două deschid, astfel, lungul șir de contestări în ceea ce privește condamnările definitive pronunțate de Completurile de 5 Judecători, contestațiile în anulare fiind întemeiate pe litera „d” a articolului 426 din Codul de Procedură Penală, care prevede că împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestație în anulare „când instanța nu a fost compusă conform legii ori a existat un caz de incompatibilitate”.
Citește continuarea pe jurnalul.ro
[…] citeste mai mult pe aici […]