Un caz de evaziune fiscală a fost sesizat la DIICOT de către un deputat clujean

Deputatul clujean USR, Adrian Dohotaru, a depus o plângere la DIICOT, unde a semnalat un caz ”clasic de evaziune fiscală”, în zona Măguri-Rătăcău din județul Cluj. Acesta spune că în această zonă sunt aduse între 1000-2000 de persoane care reușesc să recolteze 10-15 tone /zi de ciuperci și aproximativ 60 de tone de fructe de pădure pe sezon.

”Un grup structurat bine dezvoltat care operează în zona bazinului Someșului Rece exploatează persoane vulnerabile pentru a recolta ilegal ciuperci și fructe de pădure cu scopul de a le introduce în lanțul economic din Uniunea Europeană.

Începând cu luna mai până în octombrie, zonele montane menționate sunt ocupate de tabere informale în care sunt aduse între 1000-2000 de persoane care reușesc să recolteze 10-15 tone/zi de ciuperci și aproximativ 60 de tone de fructe de pădure pe sezon. Din punct de vedere demografic, aproximativ 30% dintre aceste persoane sunt minori și lucrează împreună cu adulții. Pe durata sezonului de muncă, starea taberelor, pe care le-am vizitat, este improprie vieții de familie, aceștia trăind în construcții improvizate.

Munca prestată de ei se desfășoară fără forme legale și este nefiscalizată, generând o valoare de 40000 EUR/zi raportată la o cantitate de 10 tone de ciuperci la fața locului. Se recoltează de zeci de ori mai mult față de cantitatea de ciuperci aprobată de Institutul de Cercetări Biologice. Recolta este preluată, fără acte de proveniență, de reprezentanții a mai multe firme comerciale, care transportă bunurile în propriile depozite în vederea exportului.

În ciuda conflictelor care apar între culegătorii din tabere și localnici, ori între mediu și un stil de viață nomad neprietenos cu muntele, trebuie să ne îndreptăm spre cine face profitul. Iar profitul este făcut de achizitori. Acest lanț economic este valorificat pe teritoriul Uniunii Europene, în special în Franța, Italia și Germania la o valoare totală care atinge câteva zeci de milioane de euro, doar luând în calcul ce se recoltează din zona Măguri-Răcătău.

Nu cred că o rețea care poate prelua munca a mii de persoane poate funcționa fără o anumită complicitate a autorităților. Este o suspiciune întărită de atitudinea autorităților locale care au fost semnalate. Astfel, au fost depuse sesizări atât la postul de Poliție Comunal din Mărișel și Măguri Răcătău, cât și la ANAF Cluj și ITM Cluj, însă acestea au rămas fără răspuns în teren. Situația de fapt poate fi confirmată de detașările realizate în teren de către Jandarmeria Cluj, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecție a Copilului, Garda Forestieră Cluj și Garda Națională de Mediu, în urma sesizărilor depuse la aceste autorități de activiști ecologiști. Mai mult, Ocolul Silvic care gestionează aceste zone a refuzat să colaboreze pentru a soluționa problema, dar sunt complici prin nerespectarea regimului drumurilor forestiere, care trebuie închise cu barieră și care pot fi deschise doar cu emiterea unei autorizații scrise.

Această activitate produce pagube importante și faunei de interes cinegetic. Un exemplu ar fi populația de urși, care este îndepărtată din arealul natural înspre zonele populate de oameni, unde cauzează pagube în rândul animalelor domestice și culturilor agricole. De asemenea, se resimte și în cadrul populației de mistreți și cerbi din aceste zone.

Lupta anti-corupție este îndreptată pentru a combate corupția politicienilor la vârf, dar prea puțin se caută soluții pentru  a combate evaziunea fiscală. Economia subterană este evaluată de INS, în 2016, la aproape un sfert din economia românească – 38 de miliarde de euro. Economia subterană și evaziunea fiscală sărăcesc astfel de zone montane. Pentru că statul român e complice cu furtul, ne lipsim de posibilitatea de a dezvolta afaceri curate, lanțuri  legale de producție și distribuție, forme legale de muncă decentă și condamnăm astfel România la subdezvoltare”, afirmă Adrian Dohotaru.

Adrian Dohotaru, deputat USR Cluj