Un clujean a câștigat procesul cu primăria după ce a construit un bloc fără respectarea autorizației

Adrian Măcicășan, un clujean care a construit un imobil fără respectarea autorizației a câștigat procesul cu administrația locală. Primăria a formulat plângerea acum mai bine de 10 ani, deschizând acțiunea în instanță în 2011. După ce edificat fără respectarea autorizației, clujeanul a vândut apartamentele iar în dosar s-au implicat și foștii lui clienți pentru a îndupleca judecători să nu emită o decizie care să ducă la demolarea blocului.

Potrivit unui proces verbal, Tudor Măcicășan a edificat pe str. Lombului, FN, o construcție cuplată având regimul de înălțime D+P+E+M, construcție realizată cu nerespectarea proiectului tehnic care a stat la baza emiterii AC nr. 1064/03.09.2010. Nerespectarea autorizației a constat în modificări constructive interioare, modificări de formă și dimensiuni ale geamurilor și ușilor pe fațadele nord și sud. 

Astfel, în 2010 a fost amendat cu 10.000 lei. După un an de la începerea procesului, mai multe persoane au făcut o cerere de intervenție în proces în favoarea lui Măcicășan. Oamenii au încheiat antecontracte de vânzare-cumpărare cu Măcicășan, având ca obiect apartamente aflate în imobilul edificat de el, în baza AC nr. 1909/19.11.2008, lucrările de construcție fiind finalizate, însă nu a fost încheiat procesul-verbal de recepție a apartamentelor, aspect care paralizează perfectarea contractelor de vânzare-cumpărare.

Foștii clienți au susținut că dacă Măcicășan va pierde procesul, imobilul va fi demolat și ei își vor pierde locuințele cumpărate.

Dosarul arată că, datorită schimbării contextului economic, Măcicășan a considerat că este mai oportună construirea unor apartamente cu una sau două camere, dar primăria nu a acceptat.

De asemenea, Măcicășan a arătat că studiul de oportunitate pentru întocmire PUZ- str. Lombului nu a fost aprobat, Comisia tehnică de amenajare a teritoriului și urbanism apreciind că nu este oportună schimbarea funcțiunii zonei respective.

El a cerut prelungirea autorizației ințiale, din 2008, dar primăria a refuzat acest lucru pe motivul existenței pe rolul instanței de judecată prezentul dosar. 

Pe de altă parte, primăria a solicitat ca instanța să dispună obligarea pârâtului să desființeze lucrările de construcții executate nelegal și aducerea imobilului la starea inițială, iar în caz contrar autorizarea reclamantului de a desființa lucrările de construcții mai sus menționate pe cheltuiala pârâtului.

În 2022, judecătoria Cluj-Napoca i-a decis să respingă acțiunea primăriei clujene și să nu dispună demolarea imobilului.

”(…) instanța reține că pârâtul a inițiat demersurile necesare în vederea intrării în legalitate, solicitând de la Primăria Mun. Cluj-Napoca analizarea situației în vederea soluționării conform prevederilor art. 28 și art. 32 din Legea nr. 50/1991, astfel cum i s-a pus în vedere prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției. 

Prin urmare, se reține existența la dosarul cauzei a refuzului dat de către reclamant referitor la cererile pârâtului nr. 351332 și 351337 din data de 07.12.2011, având ca obiect prelungirea autorizației de construire nr. 1909/19.11.2008, cu motivarea existenței prezentului litigiu. De asemenea, referitor la documentația întocmită de pârât privind Studiul de oportunitate pentru întocmire PUZ – str. Lombului, reclamantul i-a comunicat că nu este oportună schimbarea funcțiunii zonei.

În concluzie, se constată buna-credință a pârâtului în sensul întreprinderii demersurilor pentru a intra în legalitate, reclamantul fiind cel care a refuzat în toată această perioadă cererile și propunerile adresate de către pârât. Or, intrarea în legalitate a construcției presupune o atitudine proactivă atât din partea solicitantului, cât și din partea administrației, acesta din urmă având obligația de a stabili și de a comunica dacă lucrările executate mai pot fi menținute și dacă da, în ce condiții, solicitarea de desființare a lucrării fiind dispoziția ultima ratio în această materie. 

Față de considerentele expuse, instanța va respinge cererea introductivă de instanță și, constatând culpa procesuală a reclamantului, va aplica prevederile art. 453 alin. 1, respectiv pe cele ale art. 452 C.proc.civ., și îl va obliga la plata către pârât a sumei de 9.107,95 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocațial”, arat o parte din motivarea judecătorească.

Acum, și Tribunalul Cluj a decis să mențină decizia dată de instanța inferioară. 

”Respinge ca nefondat apelul declarat de reclamantul Primarul Municipiului Cluj-Napoca împotriva Sentinţei civile nr. 7842/28.12.2022 pronunţată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosar nr.24208/211/2011, pe care o menţine în întregime. Obligă apelantul Primarul Municipiului Cluj-Napoca să plătească pârâtului Măcicăşan Adrian Valentin suma de 3500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare”, arată soluția pe scurt a instanței.

Un caz mai grav cu același rezultat

Situația prezentată este oarecum asemănătoare cu cea a unei alte afaceri imobiliare. Este vorba de Angela Chiș, o femeie de afaceri din Cluj-Napoca care a construit mai multe imobile fără autorizații de construire. Și ea a ajuns în sala de judecată, dar a scăpat fără pușcărie și cu construcțiile rămase în picioare. Chiș a fost condamnată la închisoare cu suspendarea pedepsei sub supraveghere pentru că a construit ilegal. Este una dintre verigile pieței imobiliare din Cluj Napoca cu relații în administrația locală, astfel că ștampila de ”condamnat penal” nu a încurcat-o în afaceri, ci doar i-a pătat imaginea. Iar pentru acest lucru ea a deschis un proces de anulare a condamnării. Curtea de Apel Cluj i-a admis contestația și a anulat sentința penală în virtutea… prescripției.

În 2017, Angela Muntean a fost condamnată penal la 9 luni de închisoare cu suspendare sub supraveghere pentru că a construit ilegal. Pe parcursul carierei imobiliare, în care și-a implicat până și copiii în afaceri, a fost vizată de mai multe plângeri penale, dar majoritatea nu au fost trimise în judecată.

Pe strada Atelierului nr. 12, clujeanca a construit ilegal 12 garsoniere fără autorizaţie de construcţie, chiar dacă pe strada respectivă nu exista utilităţi, canalizare, locuri de parcare pentru atâtea locuinţe, fiind vorba de o zonă de case. După ce a fost somată de mai multe ori să oprească lucrările, Angela Muntean nu s-a conformat, astfel că poliţiştii locali au sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca.

Lucrări similare s-au făcut pe strada Septimiu Albini nr. 82. Aici, inspectorii municipalităţii au descoperit modificări ilegale la o casă veche, făcute de către Angela Muntean. Proprietarul din acte era Tuliu Oltean, însă omul le-a spus celor de la Poliţia Locală că a semnat o promisiune de cumpărare cu Muntean și că, de fapt, ea era beneficiarul construcției. Pe Eroilor nr. 43, Angela Muntean a recompartimentat un apartament tot fără autorizaţie de construire.

Pe strada Tache Ionescu nr. 74, clujeanca a construit fără autorizaţie, mai multe garsoniere. Şi pe strada Sighişoarei nr. 3, femeia a decopertat clădirea de la adresa respectivă, iar vecinii au reclamat lucrări în mai multe apartamente, lucru care nu a putut fi verificat la faţa locului de Poliţia Locală.

Tot fără autorizaţie de construire. pe strada Tudor Ciortea nr. 22, inspectorii primăriei au constatat că s-au executat lucrări de desfiinţare parţială a imobilului, urmate de extindere pe orizontală şi verticală.

Pe strada Donath nr. 200, Angela Muntean a construit pe terenul unui alt proprietar, care a fost somat de Poliţia Locală să facă dovada autorizaţiilor de construire. Cu ocazia controalelor, polițiștii locali nu l-au găsit pe proprietarul terenului, însă au găsit-o pe şantier pe Angela Muntean.

De asemenea, pe strada Bistriţei nr. 16, femeia, împreună cu fiica ei, Larisa, a construit încă din 2011 mai multe apartamente fără autorizaţie, pe care le-a şi vândut. S-au realizat lucrări de recompartimentare în garsonierele din mansarda unei case pe baza unor autorizaţii de construire eliberate în 1994, care prevedea extindere clădire cu un corp de clădire cu demisol, parter şi mansardă. În acte proprietarul şi beneficiarul este un cetăţean german, Silaşi Liviu Alexandru Cosmin, însă de vânzare s-a ocupat Angela Muntean.