Un fost ministru al Apărării și general român în rezervă a scris pe Qmagazine.ro despre graba ofițerilor de a ieși la pensie înainte de plafonarea pensiilor speciale. „Creşterea intensităţii ameninţărilor trebuie să determine şi sporirea capacităţii de răspuns a instituţiilor abilitate ale statului, cu o intensitate mai mare decât dinamica ameninţărilor, în scopul combaterii eficiente a acestora şi descurajării escaladării lor.”, a scris Corneliu Dobrițoiu.
„Speriați de plafonarea pensiilor speciale, anunțată de Guvern, mai mulți ofițeri de rang înalt din Armată, Ministerul de Interne și Serviciile de Informații au solicitat pensionarea în doar câteva zile: 93 de generali și mii de ofițeri superiori. Deși multă lume s-a îngrijorat pentru capacitatea de comandă în aceste instituții, sunt de altă părere. Să explic de ce!
Creşterea intensităţii ameninţărilor trebuie să determine şi sporirea capacităţii de răspuns a instituţiilor abilitate ale statului, cu o intensitate mai mare decât dinamica ameninţărilor, în scopul combaterii eficiente a acestora şi descurajării escaladării lor. Unii dintre factorii esenţiali pentru îndeplinirea acestui obiectiv, dar nu singurii, sunt dimensionarea şi bugetarea corespunzătoare a instituţiilor, ţinîndu-se cont şi de politica alianţelor la care România este parte. Întrebarea dumneavoastră (care sunt efectele exodului ofițerilor superiori din Armată, Poliție și serviciile secrete –n.red.) este pertinentă şi ar putea genera vulnerabilităţi semnificative unui proces sănătos de management al resurselor umane, în condiţiile în care apar dezechilibre majore în dinamica intrărilor şi ieşirilor din sistem. Ar putea genera un vid de competenţă la nivelul structurilor centrale ale instituţiilor de forţe.
Meritocrație
Sănătatea procesului de management al resurselor umane este determinată, între altele, de asigurarea unui proces echitabil şi transparent al promovărilor în funcţii, pe baza de meritocraţie, ca urmare a propunerilor unor comisii de selecţie organizate pe corpuri de cadre, grade şi funcţii. Alte state democratice solicită şi votul comisiilor parlamentare pentru promovarea ofiţerilor în funcţiile de înaltă demnitate publică în cadrul instituţiilor de forţe, pentru întărirea controlului democratic şi civil şi eliminarea subiectivismului numirilor pe criterii politice sau de grup.
Mai mult, în anumite instituţii, durata serviciului pe un anumit post este limitată în timp, în virtutea principiului “tour of duty”, în scopul evitării rutinei şi a altor vulnerabilităţi şi al asigurării flexibilităţii procesului de management al personalului.
Oamenii care au ocupat aceleaşi funcţii ani la rând, au blocat promovările în sistem.
La noi, din păcate, realitatea este alta. Avem oameni care, ocupând aceleaşi funcţii de foarte mulţi ani, au blocat promovările în sistem şi au generat o blazare a celor care ar fi făcut obiectul acestor promovări. Cu alte cuvinte, în opinia mea, aceste ieşiri masive la pensie pot corecta imperfecţiunile sistemului de management al resurselor umane, oferind reafirmarea competenţelor, cu condiţia ca sistemul să se vindece de vechile tare şi să pună în operă bunele practici ale aliaţilor noştri.
Fiind convins că la nivelurile operative există competenţă, fapt recunoscut şi de aprecierile aliaţilor noștri, această ieşire masivă din sistem nu va avea repercusiuni semnificative asupra capacităţii operaţionale a instituţiilor.
Pe de altă parte, consider că legislaţia în materie şi bugetarea adecvată a instituţiilor de forţe trebuie să asigure predictibilitate şi stabilitate pe termen mediu şi lung. Aceasta este responsabilitatea politicienilor, şi nu atragerea instituţiilor în jocuri politice meschine privind numirile în funcţii, achiziţiile pe criterii oneroase şi o bugetare deficitară în raport cu misiunile acestora într-un mediu de securitate tot mai volatil.”, a scris Corneliu Dobrițoiu pe Qmagazine.ro.
