Ungaria are două fete

România nu prea reacţionează

Facilitarea accesului la cetăţenie pentru cei peste două milioane şi jumătate de etnici maghiari din afara graniţelor a fost o chestiune majoră simbolică pentru alianţa de centru-dreapta din Ungaria. “Fiecare membru şi fiecare comunitate de maghiari adusă sub autoritatea altor state sunt parte a naţiunii ungare unite, a cărei coeziune constituie o realitate dincolo de graniţele statale şi, ca atare, o componentă determinantă a identităţii lor personale şi comunitare”, se menţionează în articolul de lege aprobat de parlamentul de la Budapesta.

Parlamentul maghiar a adoptat legea care va facilita accesul la cetăţenia ungară pentru etnicii maghiari care trăiesc în ţările vecine Ungariei. Parlamentul a votat, miercuri, cu 344 de voturi "pentru", 3 voturi "împotrivă" şi 5 abţineri legea privind obţinerea dublei  cetăţenii ungare. Legea, care va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2011, a stârnit nemulţumirea guvernului din Slovacia, care a ameninţat cu acţiuni de ripostă puternice. Slovacia susţine intenţia de a retrage cetăţenia persoanelor care solicită paşaport ungar. Robert Fico, premierul slovac, iritat de situaţie, s-a autosesizat şi va propune o nouă lege prin care să fie retrasă cetăţenia slovacă oricărei persoane care solicită şi cetăţenia ungară.
Printre cele trei persoane care au votat împotriva proiectului de lege se numără fostul premier ungar Gyurcsány Ferenc, care încă din 2004 s-a împotrivit virulent. Guvernul condus de acesta s-a opus organizării unui referendum pe această temă în data de 5 decembrie 2004.

Criterii pentru dubla cetăţenie

Conform site-ului ungar de ştiri www.index.hu, legea prevede că o persoană poate obţine cetăţenia ungară dacă are un strămoş care a fost cetăţean ungar sau dacă demonstrează provenienţa ungară şi certifică faptul că are cunoştinţe ale limbii maghiare. Legea introduce aşadar posibilitatea obţinerii cetăţeniei ungare chiar şi în cazul în care o persoană nu are domiciliu pe teritoriul ţării. Noul act normativ nu dă drept de vot şi nici dreptul de a beneficia de sistemul social şi de pensii din Ungaria.
Legile urmează să intre în vigoare la 4 iunie a.c., la 90 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon.

Ungaria şi Slovacia rămân la cuţite

Parlamentul Ungariei a votat ca şeful statului să promulge legea în regim de urgenţă, având în vedere că pe 12 iunie sunt alegeri generale în Slovacia. Premierul slovac Robert Fico guvernează într-o coaliţie cu Jan Slota, preşedintele Partidului Naţional Slovac, ostil minorităţii maghiare din Slovacia formate din jumătate de milion de persoane. Fico este dat ca favorit pentru formarea noului guvernului, însă dilema este dacă va fi nevoit să se bazeze pe Slota sau nu. Se mai pune problema dacă cele două partide ale etnicilor maghiari din Slovacia vor obţine mandate de parlamentar după scrutinul din iunie. Una din cele două formaţiuni a şi cerut viitorului premier Viktor Orban să pună în aşteptare proiectul de lege. Zsolt Semjen, liderul creştin-democraţilor şi viitorul vicepremier însărcinat cu această chestiune, a spus că nu ar trebui ca politica unei alte ţări să dicteze calendarul legislativ de la Budapesta.
Ministrul ungar de externe, Martonyi a subliniat că Ungaria priveşte drept o încălcare grosolană a legilor internaţionale punerea în practică de către parlamentul slovac a ameninţării de a adopta imediat o lege prin care li se va retrage cetăţenia slovacă celor care aplică pentru obţinerea cetăţeniei unei alte ţări.

Ungaria a adoptat încă din 1 iunie 2001 “Legea statutului maghiarilor de dincolo de granitele Ungariei”, o formă premergătoare dublei cetăţenii, pentru cei 3.5 milioane de maghiari din România, Slovacia, Serbia, Ucraina, Croaţia şi Austria. UDMR este de acord cu dubla cetăţenie maghiară, iar partidele româneşti nu au criticat, dar nici nu au lăudat iniţiativa Ungariei.

Fostul premier ungar Gyurcsany Ferenc crede că dacă maghiarii din ţările învecinate Ungariei ar primi cetăţenie dublăa, urmarea ar fi că ei ar părăsi ţinuturile natale. Argumentul lui se bazează pe ideea că oferind avantaje în Ungaria, în condiţiile în care acolo nivelul de trai este mai ridicat iar salariile mai mari, tentaţia de a se stabili în Ungaria va fi cu atît mai pronunţată.

Premierul Ungariei vrea reunificarea celor 15 milioane de maghiari din lume

Acest lucru a surprins ţările vecine şi Uniunea Europenă. Ungaria e devenit membră UE din 1 mai 2004. Există temerea ca premierul conservator ar putea reînnoi istoricele pretenţii teritoriale ale Ungariei, şi de ce nu ambiţii personale, deoarece majoritatea celor cinci milioane de maghiari stabiliţi în afara graniţelor Ungariei moderne au fost nevoiţi să locuiască în ţări vecine împotriva voinţei lor.

“Ungaria a intrat într-o eră nouă. Unii, mai optimişti, chiar cred că acum s-a făcut schimbarea de sistem. Noi nu am fi atât de încrezători. În timp ce sentimentele de euforie i-au orbit şi pe cei mai deştepţi concetăţeni, crezând că acum chiar au reuşit să schimbe ceva, puţini îşi dau seama că şi de această dată suntem traşi pe sfoară, suntem manipulaţi de puterile politice care se joacă cu sentimentele oamenilor simpli, promiţându-le bunăstarea şi raiul pe pământ, în timp ce nici măcar un singur partid care a pornit în cursa pentru Parlament nu a reuşit să-şi întocmească un program clar şi categoric pentru rezolvarea principalelor probleme (economice şi sociale). Campania electorală care mai ţine câteva zile, până la al doilea tur al alegerilor din 25 aprilie, este plină de ură, de duşmănie. Liderul partidului câştigător Fidesz a strigat în noaptea alegerilor: „Noi toţi am câştigat!” Noi credem invers: că toţi am pierdut. Am pierdut comportamentul civilizat, discursurile politicoase, dezbaterile cu argumente pro şi contra.” declară jurnalista Eva Iova, de la Foaia Românească, pe blogul personal.

Comemorări la Sfântu Gheorghe

Partidul Civic Maghiar (PCM) organizează vineri, la Sfântu Gheorghe, o acţiune de comemorare a Tratatului de la Trianon. “Deschiderea ceremoniei a fost marcată la ora 17,30 de clopotele bisericilor istorice maghiare din localitate, care au bătut la unison timp de zece minute, după care au urmat discursuri despre semnificaţia acestei zile, despre trecutul, dar şi despre viitorul naţiunii maghiare”, a precizat Gazda Zoltan, principalul organizator al evenimentului. Acesta a menţionat că ideea centrală a comemorării din acest an este axată pe analiza viitorului comunităţii maghiare. “Vrem să vorbim despre cum putem trăi şi menţine comunitatea în întregime, cum putem rămâne maghiari în România, care sunt perspectivele să ne clădim soarta”, a declarat Gazda Zoltan. Acesta a făcut apel către participanţi, şi nu umai, ca în mod simbolic, pe 4 iunie, să poarte panglici îndoliate pentru pierderea “patriei mamă”.

Sorana Ionăşanu