După ce Comisia Europeană a anunţat scăderea cofinanţării obligatorii pentru accesarea de fonduri europene pentru o parte din ţările Uniunii, s-a vorbit despre faptul că aceste măsuri ar reprezenta un al doilea „Plan Marshall” destinat reconstrucţiei vechiului continent. Presa internaţională, însă, este circumspectă în legătură cu şansele de reuşită ale unui asemenea program şi reclamă caracterul său discriminator.

Propunerea de scăderea a cofinanţării obligatorii pentru proiectele UE de la 15% la 5% pentru România şi alte cinci ţări ale Uniunii, formulată de Comisia Europeană, este calificată de preşedintele Executivului de la Bruxelles Jose Manuel Durao Barroso ca făcând parte dintr-un nou „Plan Marshall” de salvare a Europei.
„Aceste propuneri constituie un răspuns excepţional la circumstanţe excepţionale. Accelerarea acestor fonduri, împreună cu programele de asistenţă financiară, demonstrează angajamentul Comisiei de a impulsiona prosperitatea şi competitivitatea ţărilor cel mai grav afectate în urma crizei financiare, contribuind în acest mod la un fel de «Plan Marshall» pentru redresarea economică. Această decizie va injecta fonduri esenţiale în economiile naţionale, reducând necesitatea de cofinanţare din bugetele naţionale a proiectelor. Invit Parlamentul European şi Consiliul să aprobe de urgenţă această decizie, pentru ca fondurile să ajungă pe teren până în cursul primei părţi a anului următor”, a declarat preşedintele Barroso, citat într-un comunicat al Comisiei.

Cofinanţare obligatorie de 5%

Planul Marshall a fost primul plan de reconstrucţie conceput de Statele Unite ale Americii şi destinat aliaţilor europeni din Al Doilea Război Mondial. Pe 5 iunie 1947 într-un discurs rostit în Aula Universităţii Harvard, secretarul de stat George Marshall anunţă lansarea unui vast program de asistenţă economică destinat refacerii economiilor europene, cu scopul de a stăvili extinderea comunismului, fenomen pe care el îl considera legat de problemele economice.
Comisia a anunţat că de scăderea procentului cofinanţării obligatorii de la 15% la 5% beneficiază şase ţări europene şi potrivit calculelor Executivului de la Bruxelles statele vizate vor face economii după cum urmează: Grecia – 879 mil. euro; România – 714 mil. euro; Portugalia – 629 mil. euro; Ungaria – 308 mil. euro, Letonia – 255 mil. euro; Irlanda – 98 mil. euro. Adică un total de 2,9 miliarde de euro. Planul are caracter excepţional şi va lua sfârşit când statele membre vor înceta să primească fonduri prin programele de asistenţă financiară, a anunţat Comisia. România primeşte asistenţă financiară de la FMI, UE şi Banca Mondială.
România va face economii de 714 mil. euro, potrivit calculelor Comisiei Europene, în urma reducerii cofinanţării obligatorii pentru proiectele dezvoltate cu bani europeni de la 15% la 5%. Reglementările în vigoare cer guvernelor naţionale o participare de 15% din costul unui proiect dezvoltat cu banii UE, şi abia după ce această finanţare este asigurată Comisia alocă diferenţa până la 100%. Propunerile Comisiei vizează finanţările alocate prin Fondul european de dezvoltare regională, Fondul de coeziune, Fondul social european, Fondul european pentru pescuit şi Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală. Alocările prin aceste fonduri înseamnă peste 30 de miliarde de euro pentru România în intervalul 2007 – 2013.
Majorarea contribuţiei UE ar trebui să fie însoţită de acordarea de prioritate proiectelor axate pe creştere şi ocuparea forţei de muncă, crearea unor centre de întreprinderi sau investiţiile în infrastructura de transport. Astfel, se poate ridica nivelul executării şi absorbţiei fondurilor şi se pot injecta bani suplimentari în economie mai rapid, notează executivul comunitar.

Ecouri în presă

Intenţia CE privind modificarea sistemului de cofinanţare a fost anunţată de Financial Times. Cotidianul britanic notează că lipsa fondurilor care trebuie asigurate de fiecare ţară, corupţia şi administraţia necorespunzătoare sunt motive pentru care unele dintre cele mai sărace state UE nu reuşesc să acceseze banii europeni puşi la dispoziţie, o situaţie ciudată în spaţiul comunitar, unde guvernele duc lupte grele pentru a obţine o parte cât mai mare din bugetul european.
Noul plan de salvare anunţat în 21 iulie, după summit-ul extraordinar al zonei euro, a fost gândit pentru a reduce riscurile unui faliment grec. Însă presa din Atena a fost împărţită în ceea ce priveşte consecinţele. Summit-ul crucial al zonei euro s-a terminat cu „un acord european pentru Grecia şi Europa”, se felicită publicaţia Kathimerini. „Europa era pusă la zid, ea trebuia să trimită un mesaj puternic de solidaritate şi asta a făcut”, consideră cotidianul de centru-dreapta, adăugând că „preşedintele francez a ştiut să pună presiunea necesară pentru a construi un parapet european împotriva atacurilor pieţelor”.
Ta Nea titrează chiar cu „Un plan Marshall pentru Grecia”. Ajutorul anunţat de 158 miliarde de euro va „reda oxigen ţării şi guvernului”, scrie ziarul, avertizând totuşi că „acest lucru nu înseamnă că nu mai trebuie să ducem la capăt reforme pentru a reduce costurile şi a convinge de solvabilitatea noastră. Dar  înseamnă că al doilea plan de rigoare va fi îmbunătăţit cu o obligaţie de rezultat : privatizările”, din care Europa se aşteaptă la 50 de miliarde de euro. „Acest acord aduce o gură de aer proaspăt”, adaugă To Ethnos, dar „va rezolva oare în întregime problema datoriei greceşti? În definitiv, doar împingem scadenţa, iar teama de contagiune nu dispare”.
Un gen de prudenţă pe care Eleftherotypia o exprimă mult mai clar: „Alţi 30 de ani de sângerare pentru popor”. „Un acord, da, dar pentru cine?”, se întreabă cotidianul de stânga. „Adevărata întrebare este: cu ce preţ pentru poporul deja secat de austeritate. Guvernul va trebui să aducă dovezi europenilor pe spinarea grecilor deja sugrumaţi de rigoare”. „Ţara este acum aruncată într-un tunel de 30 de ani de împrumut”, adaugă Eleftherotypia, pentru care „viitorul este nesigur în ceea ce priveşte ieşirea Greciei de sub curatela economică internaţională, mai ales că datoria Greciei va fi acum notată de agenţiile de rating ca şi cum ar fi în imposibilitate de plată”. Iar  ziarul se întreabă: „Putem vorbi cu adevărat despre un plan de salvare?”
Nici presa gemană nu s-a arătat mai optimistă în legătură cu noul „Plan Marshall”. Ziarul DGP arată că aceste măsuri nu face altceva decât să încurajeze ţările falimentare. Publicaţia dă exemplul României, care până acum a folosit doar 2,9% din fondurile europene care i-au fost alocate. „Mai întâi, Uniunea Europeană oferă ajutor financiar ţărilor falimentare, iar acum le oferă condiţii speciale pentru ajutoare structurale… În loc să fie recompensată pentru că nu s-a îndatorat, Polonia este astfel pedepsită”, mai scrie DGP, care subliniază faptul că asemenea măsuri nu fac decât să divizeze mai mult Europa, în loc de a o uni.

România, codaşă la fonduri europene

Deşi România a raportat un nivel de absorbţie a fondurilor europene de 14%, oficialii de la Bruxelles arată că cifra reală este doar la un sfert din această proporţie, şi anume 3,5%. Guvernul a anunţat măsuri pentru a evita ca în viitorul program bugetar al Uniunii Europene România să aibă de pierdut, înfiinţând un minister care se va ocupa doar de aceste aspecte.
Absorbţia fondurilor europene în România este cu mult sub nivelul aştepătărilor, după ce mai mult programe, printre care Programul Operaţional Regional (POR), în valoare de 4,4 miliarde de euro, care a fost blocat de la finanţare după ce misiunile de audit ale Comisiei Europene au înregistrat nereguli în organizarea licitaţiilor în mai multe localităţi din sudul ţării, au întâmpinat probleme în implementare în ţara noastră. O altă problemă este gestionarea acestor fonduri, drept pentru care autorităţile de la Bruxelles fac presiuni pentru ca Guvernul să ia măsuri pentru a îmbunătăţi procesul de transmitere a fondurilor de la Comisia Europeană către beneficiarii direcţi.
În contextul raporturilor nefavorabile României în privinţa absorbţiei de fonduri europene, Guvernul se pregăteşte pentru modificări începând cu toamna acestui an. Astfel, proiectele finanţate cu bani de la Uniunea Europeană ar putea fi reziliate dacă în curs de şase luni de la semnarea contractelor nu au fost demarate lucrările. În plus, prefinanţarea de 30% din partea Comisiei va fi redusă la jumătate, doar 15% din valoarea contractului. Este posibilă şi înfiinţarea unui minister pentru gestionarea fondurilor europene, care va fi înfiinţat odată cu reluarea lucrărilor Parlamentului în toamnă.

Diana Gabor

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.