Vilmoş Şamu, un locotenent de-a lui Clămparu, a obţinut rejudecarea la Tribunalul Cluj

409
NAC02. MADRID, 31/01/2012.- El rumano Ioan Clamparu, "Cabeza de cerdo", a su llegada a la Audiencia Provincial de Madrid, para juzgarle junto a otros nueve presuntos miembros de su banda acusados de traer a España a jóvenes compatriotas con la falsa promesa de darles un trabajo y obligarlas después a ejercer la prostitución. EFE/Juanjo Martín

Vilmoş Şamu, unul dintre locotenenţii temutului interlop Ion Clămparu, a obţinut rejudecarea procesului la Tribunalul Cluj, instanţa care l-a condamnat în urmă cu câţiva ani la aproximativ şase ani de puşcărie. Şamu este un interlop din oraşul Cisnădie, judeţul Sibiu, membru al reţelei de proxeneţi conduse de Ioan Clămparu. Vilmoş şi-a început cariera infracţională din adolescenţă, când mergea la furat alături de alţi copii, spărgând coteţe în căutarea de iepuri şi raţe. Peste câţiva ani a ajuns la trafic de persoane, inclusiv minori.


Vilmoş Şamu, unul dintre locotenenţii temutului interlop Ion Clămparu, specializat pe reţele de trafic de fiinţe umane, a obţinut rejudecarea procesului în care a fost condamnat. Tribunalul Cluj, instanţa care în urmă cu câţiva ani l-a condamnat pe Vilmoş la peste şase ani de puşcărie a admis rejudecarea procesului privitor la el. Şamu Vilmoş, în vârstă de 38 de ani, este un interlop din oraşul Cisnădie, judeţul Sibiu, membru al reţelei de proxeneţi conduse de Ioan Clămparu. Vilmoş şi-a început cariera infracţională din adolescenţă, când mergea la furat alături de alţi copii, spărgând coteţe în căutarea de iepuri şi raţe. Potrivit anchetatorilor, deşi s-a înrolat în clanul Clămparu, furnizând femei pentru aleile parcului madrilen Casa de Campo, Vilmoş exploata tinere şi pe cont propriu. Într-o radiografie a reţelei de trafic de persoane care gravita în jurul lui Clămparu, ziariştii de la Rise Project arată că Vilmoş a exportat două tinere prostituate din Cisnădie  la Budapesta, Ungaria, acolo unde acestea au fost preluate de sora lui Vilmoş, Aranco. În prezent, Şamu Vilmoş este judecat într-un alt dosar de proxenetism – diferit de dosarul Clămparu – unde figurează ca inculpat, alături de alţi complici mai vechi, prieteni din vremea furturilor din coteţe, Şamu Petru şi Luminiţa Grancea. Un alt complice tradiţional al lui Şamu Vilmoş este Cristian Ştefan Cioflan, zis „Mutu”, tot din oraşul Cisnădie – de asemenea, membru al reţelei Clămparu. Şamu Vilmoş a absolvit doar şase clase, este căsătorit şi are doi copii minori.

Membrii grupului infracţional racolau tinere din aproape toate  zonele ţării, tinere care proveneau din familii fără minime posibilităţi materiale şi în care existau neînţelegeri între membrii acestora, prin false promisiuni în ceea ce priveşte locuri de muncă bine retribuite în Spania ca dansatoare, menajere, ospătăriţe, dame de companie sau în agricultură, promiţându-le sume impresionante şi arătându-se dispuşi să le obţină toate documentele de călătorie inclusiv paşaportul, oferindu-se să plătească şi cheltuielile de drum până în Spania. Tinerele erau induse în eroare cu privire la munca ce urmau să o desfăşoare în străinătate, astfel încât acceptau să plece pe cheltuiala racolatorilor sub promisiunea că vor restitui acei bani din primul salariu.  La destinaţie însă, după ce erau preluate şi cazate în apartamente închiriate de către traficanţi,  tinerelor respective li se spunea adevăratul motiv pentru care fuseseră aduse din România şi li se explica că nu au altă alternativă decât să practice prostituţia în folosul  traficantului.

 

Un val de condamnări

În procesul de trafic de persoane cu numărul 1522/85/2012 judecat pe fond la Tribunalul Cluj Şamu Vilmoş a fost condamnat la saşe ani de puşcărie. Potrivit soluţiei, Vilmoş a fost condamnat la ”6 (şase) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane în formă continuată. (…) interzice inculpatului drepturile de a alege şi de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat şi de a fi tutore sau curator pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei închisorii. Condamnă la pedeapsa de 7 (şapte) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de minori în formă continuată. În baza art. 33 lit. a Cod penal constată că cele două infracţiuni pentru care inculpatul a fost condamnat în prezent sunt concurente cu infracţiunea pentru care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe durata termenului de încercare de 3 ani şi 6 luni, prin sentinţa penală nr. 616/27.10.2010 a Judecătoriei Sibiu, definitivă la data de 28.12.2010, precum şi cu infracţiunile pentru care a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 7 ani şi 6 luni închisoare şi 2 ani interzicerea unor drepturilor prev. de art. 64 lit. a şi b din Codul Penal din 1969, prin sentinţa penală nr. 125/20.06.2008 a Tribunalului Sibiu, definitivă prin decizia penală nr. 693/23.02.2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, din executarea căreia inculpatul s-a liberat condiţionat la data de 11.02.2013 cu un rest neexecutat de 952 zile. În temeiul art. 85 al. 1 din Codul Penal din 1969 anulează suspendarea condiţionată a executării pedepsei de 1 an şi 6 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 616/27.10.2010 a Judecătoriei Sibiu, definitivă la data de 28.12.2010. Descompune pedeapsa rezultantă de 7 ani şi 6 luni închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor şi înlătură sporul de 1 an închisoare şi repune în individualitatea lor pedepsele: – 5 ani închisoare şi 2 ani interzicerea unor drepturi,  6 ani şi 6 luni închisoare şi 2 ani interzicerea unor drepturi (…), aplicată pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de minori; – 5 ani şi 6 luni închisoare şi 2 ani interzicerea unor drepturi, aplicată pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane. În temeiul art. 34 lit. b din Codul Penal din 1969 contopeşte pedepsele de 6 ani închisoare, 7 ani închisoare, 1 an şi 6 luni închisoare, 5 ani închisoare, 6 ani şi 6 luni închisoare şi 5 ani şi 6 luni închisoare şi aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea şi anume aceea de 7 ani închisoare sporită cu 2 ani, rezultând în final pedeapsa de : – 9 (nouă) ani închisoare. În temeiul art. 35 al. 3 rap. la art. 53 pct. 2 lit. a Cod Penal, şi la art. 64 lit. a, b şi e, art. 65 al. 2 şi 3 şi 66 din Codul Penal din 1969 interzice inculpatului drepturile de a alege şi de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat şi de a fi tutore sau curator pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei închisorii. În baza art. 36 al. 3 din Codul Penal din 1969 scade din durata pedepsei rezultante perioada executată deja de la 05.05.2004 la 28.05.2007 şi de la 08.07.2011 la 11.02.2013”, arată soluţia pe scurt a instanţei.


Ucisă cu câini înfometaţi

Martorele protejate în procesul împotriva lui Cap de Porc, foste victime ale clanului acestuia, au dezvăluit amănunte înfiorătoare despre cruzimea lui Ion Clămparu şi despre tratamentul aplicat de acesta femeilor care nu i se supuneau. Pepa, numele fictiv al acestei femei care a declarat ca martor protejat împotriva lui Ion Clămparu, numit şi „Cap de Porc” sau „Papa”, a reuşit să scape, după ce a fost obligată să se prostitueze în Casa de Campo şi în bordeluri. Potrivit propriilor declaraţii, Pepa a aflat de la o colegă că Ion Clămparu îi înfipsese un cuţit în cap şi că a ucis şi ciopârţit alte două fete, ale căror corpuri au fost apoi aruncate pe câmp, în pungi de gunoi, scrie El Pais.

Dar nu doar o singură colegă i-a spus femeii despre ciopârţirea celor două femei. Potrivit declaraţiilor sale, însuşi Clămparu i-a povestit acest lucru, după două săptămâni, cine ştie dacă pentru a o teroriza sau pentru că era adevărat. Li s-a spus şi ei, dar şi altor fete, că dacă vor crea probleme vor sfârşi la fel ca cele două femei. În plus, Pepa a aflat că la casa de la ţară a lui Clămparu, din Mallorca, „legase o fată de un copac, pe care ulterior au sfâşiat-o câinii pe care îi ţinuse înfometaţi în vilă. Iar înainte să o lege de copac, femeii i-au fost smulşi dinţii şi i-au fost tăiate degetele”. După ce femeia a fost ucisă de câini, a fost tăiată bucăţi şi aruncată, la fel, în pungi de plastic, pe câmp. Potrivit mărturiei femeii, Clămparu i-a spus că „s-a distrat pe cinste uitându-se cum o atacau câinii pe fată”, pentru că „o merita”. Peştele Pepei i-a arătat, apoi, acesteia o fotografie cu o tânără legată de mâini, cu ochii şi gura acoperite, pe un scaun. I-a spus că aceea era fata de care auzise.

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ