Imediat după înființarea SRI, un clujean, fost ziarist – Dan Pantea – îi propune șefului SRI, Virgil Măgureanu, înființarea unei agenții de presă. Obiectivul mârşavei operațiuni a fost manipularea opiniei publice atât din România, cât și din străinătate. Asta, în ciuda faptului că SRI nu are atribuțiuni în afara granițelor României.

“ Februarie 1994, Cluj-București: a fost ultima lună de speranță. Cu comenzi în execuție prind, pe puțini bani, un Congres de afaceri în Israel. Sacrific ceva bani și plec la Ierusalim 10 zile cu iluzia de a găsi afaceri cu străinii. Înainte de plecare, solicit gen. Marcu îndrumări despre ce pot face în Israel. Nu primesc nimic, nici măcar banii de drum (mi se spune că col. Pop poate rezolva problema) și sunt tratat în fugă. Primăvara 1994: proscris în țara a cărui ofițer de informații eram. La întoarcerea din Israel nu reușesc să mai obțin comenzi semnificative, nu mai am forță financiară să intru pe piață (asta și pe fondul circulației zvonurilor despre dificultățile pe care le aveam).

Intru în concurență pentru obținerea de comenzi la Dacia Felix, dar relațiile mele nu sunt suficiențe și nu mai am bani să mituiesc pe nimeni. Noua conducere a secției Cluj (la SRI Cluj venise gen. Carabă n.r.) refuză orice ajutor în acest sens. Începe o decădere și un declin al firmelor asemănător cu cel în care s-a găsit URSS după ce Gorbaciov deschisese prea mult cutia libertăților de exprimare. Ajung în situația de a nu mai putea face nimic, dar fără să îmi dau seama de acest fapt. Îl cunosc pe col. Carabă, noul șef al secției Cluj. Intru direct în subiect explicându-i cine sunt, ce trebuia să fac inițial și ce s-a întâmplat. Îmi manifest inclusiv dezaprobarea și neîncrederea față de unele aspecte ale activității SRI. Probabil că acest ultim fapt l-a speriat. Singurul „text” pe care îl știa era solicitarea de a-mi crește „aportul informativ” cu chestiuni de genul: ”senatorul UDRM Szocs Geza vrea să demonstreze că ruinele din pivnița lui sunt maghiare și nu dacice. Ce putem face să demonstrăm în presă că sunt dacice?” sau lămurirea problemelor CARITAS-ului, pentru care i s-a cerut raport etc. Îmi spune verde în față că nu mă crede că trebuia să dezvolt o structură informativă în afara țării (SRI nu are astfel de atribuții) și că gen. Marcu i-a ordonat, nemulțumit de mine și de activitatea mea, să mă trateze ca pe oricare coleg ce lucrează acoperit, pentru obiective imediate. Evident, refuz asemenea aberații și îi solicit să se documenteze, dar nu îi refuz colaborarea informativă, după posibilitățile mele din ce în ce mai reduse (după cum nu îl refuzasem nici pe col. Pop). Pe măsură ce trecea timpul, deși ne-am întâlnit în fiecare lună cu Carabă n.r.), ca să-mi dea solda (și de fiecare dată îmi amintea că nu o merit) și i-am explicat dificultățile fiecărei perioade, divergențele se adânceau, iar eu parcă aveam în față o placă veche de patefon, cântată la un mecanism carierist. Precizez că nu mă interesează nici una dintre afirmațiile lui cu privire la activitatea mea și nu consider deloc pertinentă nici o apreciere pe care ar face-o în ceea ce mă privește.

Este subordonatul dumneavoastră şi n-aveţi decât să-l credeţi sau nu pe cuvânt pe cel care, pentru a-mi tăia orice remarcă ce nu-i convenea, îmi spunea că la Cluj numai el decide, că el este pe plan local “director al SRI”. (Eventual, poate îl întrebaţi pe “domnul director” şi dacă ştie de o reţea MLM coordonată în România de la centrul maghiar de spionaj de la Lakitelek).”

 

Lichidarea

“Încerc insistent să dau prin telefon de gen. Marcu, dar nu mai reușesc acest lucru absolut deloc (deși în 1993 vorbisem de câteva ori astfel) și cred că mă mai întâlnesc cu el o dată sau de două ori pentru a-l informa că încep să lichidez tot. Încep lichidarea firmei, ascunzându-mă în același timp de creditorii care erau din lumea interlopă. (Notă bene: col. Carabă mă ajută din nou: îmi ia mijloacele fixe cu care începusem firma, motivând că i s-a ordonat acțiunea de către gen. Marcu). Mijloacele fixe erau înregistrate pe firmă în mod legal – așa cum se convenise – și nu pot dovedi dispariția lor decât cu procesul verbal semnat de șeful secției Cluj.”

 

SRI îşi uită oamenii

“Oricum, cel puțin trei luni au zăcut în secție fără a fi utilizate, deși mi s-a spus că era nevoie de ele. Îmi vine greu să explic prietenilor cum s-a produs căderea atât de bruscă – după părerea lor – a unei firme prospere și cu o ascensiune atât de explozivă. Îmi vând apartamentul. Pierd examenul de doctorat. Îmi trimit soția la Constanța, la sora ei, pentru a fi la adăpost de intimidări. Pierde anul școlar. Este nevoită să facă întrerupere de sarcină. Până toamnă târziu nu va înțelege că ne-am despărțit temporar doar pentru a nu-i face rău și este gata să divorțeze. Încep să circul între București și Cluj pentru a vinde ce se poate. Firma rămâne în aer și sub controlul Gărzii Financiare pe care îl stopez altfel decât cu ajutorul celor abilitați să mă ajute din interiorul SRI. Mă înregistrez cu datorii la stat de circa 20 de milioane (până în noiembrie 1992 nu am avut un leu datorie la nimeni). Foștii angajați se comportă în majoritate că pe un vapor aflat în scufundare (câțiva mă urăsc și acum ca pe un ticălos ordinar) dar nu am ce să le reproșez – nu e vina lor că au căzut ca musca în lapte într-un război ce nu le aparținea și care s-a dovedit a fi prea mare pentru ei. Și acum se întreabă ce s-a întâmplat și cred că nu știu adevărul”.

 

Tunul cel mare

După raport, timp de cinci ani, tăcere. Pantea a continuat în liniște activitatea din zona media, devenind, pe baza relațiilor sale din SRI și în calitate de fost ofițer SRI, un apropiat al puterii PSD. Între timp, Pantea a fost și patron la o firmă de programe de calculatoare care își avea sediul chiar în sediul Ministerului Transporturilor. Iar „Transporturile” erau la vremea respectivă sub cârma actualului „întâi marinar”, Traian Băsescu. Apoi, în 2002, a dat marele tun: aproape 20 de miliarde de lei vechi. Afacerea a fost cercetată de către procurorii de la Direcția de Investigare a Acțiunilor de Criminalitate Organizată Cluj, aceștia reușind să blocheze doar opt din cele 20 de miliarde de lei vechi. În perioada anilor 2001 și 2002, Societatea Națională a Căilor Ferate Române a virat în contul firmei de publicitate Publiferom SRL suma de 11 miliarde de lei. Societatea de publicitate era patronată de către Dan Pantea.

În același cont, în afară de SNCFR, care conducea detașat în topul firmelor cu datorii la bugetul de stat, au mai virat bani și Societatea Națională Petrom – 3,9 miliarde de lei și Societatea Națională Tutunul Românesc – 3,6 miliarde de lei. Anchetatorii spun că în total au fost virați în contul Publiferom suma de 20 de miliarde de lei și că, în afară de cele trei societăți cu capital de stat, au mai fost obținute contracte de publicitate și de la alte firme.

Imediat după ce s-a văzut cu conturile pline de bani, Dan Pantea a creat alte două SRL, Comasig și Publiferom Advertising, unde ca acționari figurează tatăl lui Pantea, colonelul Mapn Dan Pantea, și Virgil Roatis. În afara celor două societăți, Dan Pantea a virat 12 miliarde de lei și în contul unui off-shore din Cipru, Neo Progres. Apoi, l-a împuternicit pe finul lui, colonelul SIE Virgil Roatis, să scoată banii de la o bancă din Cluj-Napoca. Rând pe rând, în tranșe mai mici de 10.000 de euro pentru a nu fi depistați, ofițerul a scos întreaga sumă de bani. Apoi, Pantea – care are dublă cetățenie română și canadiană – a dispărut în Canada, blocând investigațiile. Marele mister este faptul că societăți de stat cu datorii imense la bugetul de stat (SNCFR sau Tutunul Românesc ori Petrom) au alocat asemenea sume enorme publicității și deoarece au ales o societate de publicitate despre ale cărei performanțe nimeni nu a auzit mai nimic. Misterul se elucidează însă dacă ne corelăm la trecutul Securitate – SRI – Putere al lui Pantea.

Or, în aceste condiții, nu este exclus ca Pantea să fi fost o simplă mașină de spălat banii PSD și SRI pentru SIE!

 

Pantea alias Opreanu

Dan Pantea este un personaj extrem de interesant. El a intrat în media clujeană în 1987. Atunci, ziaristului clujean Alin Fumurescu i s-a propus intrarea în partid pentru obținerea funcției de redactor-șef al revistei „Napoca Universitara”. Fumurescu a refuzat, iar „Napoca Universitara” s-a pricopsit cu anonimul, dar membrul de partid și activistul UASCR Dan Pantea ca redactor-șef. Apoi, a fost consilierul parlamentarului PSD de Cluj, Grigore Zanc, în prezent membru în cadrul Consiliului Național al Audiovizualului. Ba chiar a fost și prim-consilier al prefectului Grigore Zanc, dar și șef al Organizației de Tineret FSN-Cluj. A fost chiar și translator la ședințe ale păstorilor neo-protestanți la Casa Tineretului din Cluj, în această ipostază aflându-se probabil în „misiune informativa”. În 1992, Pantea a fost reactivat în SRI. De unde tragem concluzia că înainte fusese ofițer de informații. Adică al Securității. A urmat până în 1994 odiseea Agenției de știri a SRI, care a debutat cu Pantea ca inițiator al unui proiect care încalcă din start regulile elementare, legale și morale, care stau la bază activităților unui serviciu secret de informații. Dan Pantea a colaborat o perioadă cu ziarul AZI și a „ametit” de cap o serie de ziariști din București cu planurile sale de afaceri și profituri imediate. Aparițiile lui meteoritice făceau, însă, parte din acțiunile tipice de racolare a informațiilor ce țineau îndeosebi de persoanele cu care intra în contact. Acestea au fost parte din „colaborarea informativa” acceptată de Pantea alias Sorin Opreanu după venirea la putere la SRI Cluj a colonelului Carabă. După aventura SRI, este puțin probabil ca Pantea să fi părăsit structurile informative. Este însă sigur faptul că ziaristul-ofițer s-a mutat la București, unde și-a deschis mai multe firme. Asta, în condițiile în care era înglobat în datorii de pe vremea Agenției de știri SRI. Una din firme, „Publiferom LTD”, firmă offshore înregistrată în Cipru, a editat ziarul „Jurnalul feroviar”, plătită din banii Ministerului Transportului. Indiferent de partidul aflat la putere, Pantea a știut să-și facă prieteni în mediile influente. Tatăl lui Pantea este colonel rezervist Mapn și a lucrat ca șef al cazărmii din Garnizoana Florești-Cluj. Pantea are un fiu, al cărui naș este chiar col. Virgil Roatis, fost adjunct șef de secție SRI la Cluj. Cumnatul lui Pantea este un important om de afaceri într-o firmă de transport naval româno-canadiană, a fost implicat în privatizarea flotei românești și, actualmente, se află în Canada. În 2002, Pantea a dat marele tun, de 20 de miliarde de lei vechi. In prezent Pantea se afla stabilit in Canada, Vancouver. Acolo conduce un post de televiziune al comunităţii româneşti din Canada, numit “Eastern European Television”. Pantea i-a luat un interviu preşedintelui Traian Băsescu, cu ocazia vizitei acestuia la Washington. Asta, în condiţiile in care Pantea era cercetat în România pentru spălare de bani! Acest lucru este fie dovada vie a faptului că serviciile române habar nu au cine intră în contact cu preşedintele ţării, fie că Pantea este, încă, ofiţer acoperit de informaţii. Iar potrivit datelor pe care le deţinem, el ar fi migrat de la SRI la SIE. Grigore Zanc ne-a declarat că îl ştie pe Pantea de pe vremea în care au deschis împreună, la Cluj, ziarul Azi. Zanc îşi aminteşte că Pantea era foarte activ, având colaborări cu ziarişti şi ziare locale prin intermediul agenţiei sale de ştiri “Mileniul III”. Fostul senator ne-a confirmat şi informaţia potrivit căreia i-a aranjat lui Pantea o întâlnire cu şeful SRI Virgil Măgureanu, însă, susţine Zanc, nu ştie nimic despre rezultatul discuţiei.

 

Caraba si Cristalul

Col. (r) Cornel Carabă a lucrat, înainte de 1989, în Direcția de Informații Externe pe relația Germania. El rămâne cel mai controversat personaj din SRI Cluj și șef al acestei instituții în perioada 1994-1998. Carabă a fost implicat în planul secret „Cristal 1996”, care viza elaborarea unei strategii de supraviețuire și menținere a influenței fostei securități în cazul căderii regimului Iliescu. În perioada sa de supremație în SRI-ul clujean, examenele erau o mascaradă, motiv pentru care au ajuns în structură, la Serviciul financiar al instituției, de exemplu până și chelnerițe.

Col. Carabă a fost destituit în 98 în urma materialelor de presă, dar a fost păstrat o perioadă ca ”floare rară” în cadrul Secției de analize-sinteze de la SRI București

 

Mihai Petean (31 iulie 2006)

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.