Saloanele Hotelului „Seven” din Cluj-Napoca au găzduit, în perioada 23-26 ediţia a IV-a a “Zilelor Revistei TRIBUNA”, care a cuprins conferinţe pe teme filosofice şi literare, lansări de carte şi un recital de poezie, cu participarea a unor cunoscuţi scriitori, profesori şi oameni de cultură. Acest eveniment – excelent receptat de numerosul public prezent – a devenit deja unul tradiţional, de referinţă pentru Cluj-Napoca şi face parte din eforturile prestigioasei reviste de cultură TRIBUNA, aflată sub administrarea Consiliului Judeţean Cluj, aceea de a polariza în jurul său cele mai importante forţe culturale din Ardeal şi din întreaga ţară.
Prima zi , cea de vineri, 23 septembrie a cuprins discursurile dedeschidere, susţinute de dr. Mircea Arman – managerul revistei „Tribuna”, I.P.S. Andrei Andreicuţ – Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, academicianul Alexandru Boboc, şi prof. univ. Dr. Andrei Marga. “Scopul aceste sărbători ale revistei noastre, înfiinţată în 1884, este celebrarea fondatorului revistei, Ioan Slavici dar şi promovarea culturii contemporane şi a tinerilor scriitori. Totul, în spiritul vechii “Tribune” sau al construirii unei reviste culturale care să cuprindă toate domeniile – în sensul contemporan al conceptului de cultură – şi nu al unei reviste strict literare”, a declarat în cuvântul său Mircea Arman, managerul revistei. La rândul său I.P.S. Andrei Andreicuţ a subliniat importanţa revistei „Tribuna”, arătând că fondatorul revistei, Ioan Slavici nu a fost străin de teologie, fiind un bun cunoscător al acesteia, invocând în acestsens un citat din Sf. Apostol Pavel: „Credinţa-i prin auzire, iar auzirea prin cuvântul lui Dumnezeu”. Şi, referindu-se la un enunţ al filosofului Mircea Arman cum că “nu se regăsesc multe ale culturii în revistele literare ale noastre de astăzi”, a mărturisit, pornind de la un citat din înţeleptul Solomon: „Cele ce lipsesc nu se mai pot număra. Revista “Tribuna” tocmai de acest lucru se ocupă, de cuvintele cu putere multă”.
A urmat comunicarea lui Mircea Arman, „Adevăr şi Aletheia”, o conferinţă despre problema adevărului şi a stăpânitorilor de adevăr, respectiv despre adevărul înţeles în cultura europeană ca şi adequatio rei at intellectus (Toma d`Aquino) şi ideea de Aletheia, adevăr revelat – aşa cum apare el în filosofia greacă până la Platon.
În continuare, profesorul Andrei Marga a vorbit despre mai multe probleme ale “sensului” în lumea contemporană, pornind de la Hegel în filosofia contemporană şi despre factorii care conferă dinamică lumii contemporane, patru la număr: economicul, politicul, puterea militară şi cultura, dominantă fiind în opinia profesorului paradigma culturală. Totodată, vorbitorul a făcut numeroase referiri la evoluţia lumii chineze contemporane, a doua pe glob ca putere economică şi militară după S.U.A. Dar, fostul rector al U.B.B. a abordat şi alte domenii, de pildă cel religios – vorbind despre „persoana istorică” Isus Cristos, dar şi culturale, cum ar fi celebrarea – cu totul defectuoasă şi dezamăgitoare – a lui Brâncuşi, fără studii mai recente referitoare la marele sculptor, de la a cărui naştere s-au împlinit 140 de ani şi care a fost sărbătorit cu multă pompă. De asemenea, la un moment dat – pe lângă cultura enciclopedică – şi-a demonstrat şi spiritul ironic necruţător, arătând că recenta sărbătorire de la Hordou a 150 de ani de la naşterea marelui poet George Coşbuc, a fost organizată pe „repede-înainte” ajungându-se ca până şi celebrarea poetului care a avut loc în urmă cu 50 de ani să fi fost mult mai reuşită decât cea de la 20 septembrie 2016.
A doua zi a „Zilelor Tribunei” a cuprins conferinţa „Filosofie şi literatură”, susţinută de academicianul Alexandru Boboc, urmată de lansarea a două cărţi publicate la Editura „Tribuna”: „Stil şi stiluri de gândire în cultura contemporană”, de acad. Al. Boboc şi a volumului de poezie-proză a scriitorului italian Dino Campana, „Canti orfici/Cântece orfice”, tradus de scriitorul, poetul şi eseistul Ştefan Damian. În prelegerea sa profesorul Al. Boboc a făcut o trecere în revistă a unor teme vaste din cultură şi filosofie, iar referindu-se la relaţia dintre creaţia literară şi filosofie a mărturisit, printre altele: „O poezie sau un roman nu sunt rezultatul unei „faceri”, ci sunt mai mult decât o creaţie, o ctitorie. Pentru că atunci când dai naştere unei opere literare dai naştere din nou, eşti mai mult decât un Demiurg platonician”. Iar conferinţa şi-a încheiat-o cu un mesaj tulburător, de o mare actualitate: “Nu uitaţi, nu pregetaţi să observaţi că în loc să ne trăim viaţa noastră începem să trăim viaţa altora”! Referitor la cartea academicianul Al. Boboc, „Stil şi stiluri de gândire în cultura contemporană”, după ce a evocat figura luminoasă a academicianului, de mentor a numeroase generaţii de studenţi, profesorul Vasile Muscă l-a caracterizat pe acesta cu precizie: „În persoana domnului profesor mă întâlnesc cu omul care încorporează astăzi cel mai bine în cultura noastră enciclopedia filosofică. Rar am întâlnit pe cineva din ţară sau din străinătate care să posede, asemeni domniei sale, cultura filosofică din antichitate până la cea contemporană”.
A urmat prezentarea volumului poetului italian Dino Campana, „Canti orfici/Cântece orfice”, făcută de către traducătorul său, scriitorul Ştefan Damian. Nu însă înainte ca autorul versiunii româneşti a cărţii să facă o descriere a biografiei – cu totul ieşite din comun – a poetului “nebun” Dino Campana, care s-a stins înainte de jumătatea secolului trecut, într-un ospiciu de boli mintale, aducând, în ciuda acestui fapt, Italiei, unul dintre cele mai elegante stiluri din literatura acestei ţări, dublat de o operă cu un mesaj tulburător.
Cea de-a treia zi a evenimentului organizat de revista „Tribuna” a fost dedicată lansării cărţii „Socrate şi Isus”, scrisă de prof. univ.dr. Ion Irimie şi la final, a urmat recitalului poeţilor – veniţi din toate colţurile ţării la „Zilele Tribuna”. „Este o carte-provocare” – a declarat, din start Ion Irimie – scrisă de pe poziţii materialiste şi atee, de aceea lucrarea a stârnit aprigi polemici. O mostră: „Sfânta Maria e sărbătorită de două ori pe an, iar Eva niciodată. Nu e drept acest lucru. Fără muşcătura mărului de către Eva am fi fost nişte păpuşi. Ea este co-autoare la naşterea noastră ca fiinţă umană creatoare. Eva trebuie sfinţită şi pusă-n calendar”. La care, îngăduitor, academicianul Al. Boboc, a remarcat printre altele că “este un punct de vedere cu care poţi fi de acord, sau nu”. Profesorul Vasile Muscă l-a “amendat”, la rândul său, elegant, pe Irimie: “Dacă dl. profesor e ateu, eu sunt un teist credincios şi mă bucur că pot să mă perfecţionez ca om în această privinţă ”. Cel mai radical a fost însă profesorul şi teologul maramureşan Nicolae Iuga, care a declarat, pur şi simplu că “astăzi am avut ocazia să constat că educaţia ateist-ştiinţifică n-a pierit”!
Finalul “Zilelor Tribuna” a aparţinut poeziei, iar rolul de amfitrion l-a avut cunoscutului scriitor Lucian Perţa, care a delectat sala cu parodiile unor poeme aparţinând poeților aflaţi în sală. A urmat apoi recitalul lui Gavril Ciuban, Vasile Luţai, Dumitru Fânăţeanu, Liana Toma-Sabău, Ioan Romeao Roşiianu, Radu Ulmeanu, Ani Bradea, Sorin Grecu şi Gabriel Cojocaru – încununând probabil cea mai reuşită ediţie de până acum a “Zilelor Tribuna”.
