Ziua comemorării deportărilor staliniste. 67 de ani de la cel mai mare val de deportări din Basarabia şi Bucovina

Miercuri, 6 iulie, s-au împlinit 67 de ani de la începutul celui de-al doilea val de deportări în Siberia, care a fost şi cel mai mare. Peste 35.000 de mii de persoane au fost deportate din Basarabia în Siberia. Drapelele au fost coborâte miercuri, 6 iulie, în bernă în toate localitățile Republicii Moldova, în semn de omagiu adus victimelor deportărilor staliniste, în această zi împlinindu-se 67 de ani de la cel mai mare val al deportărilor staliniste din Basarabia din 1949.

Manifestația în memoria persoanelor deportate în perioada regimului comunist din Basarabia a avut loc în dimineața de 6 iulie, la Chișinău, sub denumirea generică de „Nemuritorii Basarabiei”. Participanții la acțiune au venit cu fotografii ale rudelor sau cunoscuților deportați de sovietici în Siberia și le-au depus la Monumentul în memoria victimelor deportărilor staliniste, amplasat în scuarul Gării Feroviare.

„Astăzi am comemorat victimele deportărilor staliniste și am adus cu noi poze ale celor care au fost scoși cu forța din căminele lor calde și trimiși cu trenurile morții la muncă silnică în Siberia. Acești oameni constituiau elita Basarabiei în acele timpuri. NU avem dreptul să le uităm sacrificiul! Datorită lor azi mai avem identitate românească în Republica Moldova. Doar ReUnirea cu România mai poate repara din aceste greșeli ale istoriei”, se precizează într-un anunț al Mișcării Civice Tinerii Moldovei, asociație care a lansat apelul la participare.

Ideea organizării mitingului i-a aparținut preşedintelui Curţii Constituționale, Alexandru Tănase, și a venit ca replică la așa-numitul „Regiment al Nemuritorilor”; de 9 mai în Rusia rudele veteranilor de război decedați mărșăluiesc cu fotografiile acestora.

Deportările din 6 iulie 1949

Deportările din noaptea de 5 spre 6 iulie 1949 (operațiune denumită conspirativ „IUG’) s-au făcut în conformitate cu Hotărârea Biroului Politic al CC al PC al URSS din 6 aprilie 1949 „Cu privire la deportarea de pe teritoriul RSS Moldovenească a chiaburilor, foștilor moșieri, marilor comercianți, complicilor ocupanților germani, persoanelor care au colaborat cu organele poliției germane și române, membrilor partidelor politice, gardiștilor albi, membrilor sectelor ilegale, cât și a familiilor tuturor categoriilor enumerate mai sus’.

Conform documentelor de arhivă, la această operațiune au participat 4.496 de „cadre operative” ale Ministerului Securității de Stat al URSS, inclusiv 13.774 de ofițeri și soldați și 4.705 de activiști de partid din Moldova. Pentru asigurarea transportului intern al celor ce au fost ridicați au fost mobilizate 4.069 de autovehicule, iar pentru transportul basarabenilor în Siberia și RSS Kazahstan au fost pregătite 30 de garnituri de tren, respectiv 1.573 de vagoane de vite. În total, în acea zi, au fost deportate 11.293 de familii — 35.796 de persoane, din care 9.864 bărbați, 14.033 femei și 11.889 copii.

Dintre aceste familii, 7.620 au fost considerate ale „chiaburilor’, iar celelalte au fost acuzate de „colaborare cu fasciștii’, „apartenență la partidele burgheze române sau la secte religioase ilegale”.

Drapele coborâte, în semn de omagiu

În cadrul Zilei de comemorare a victimelor stalinismului, un minut de reculegere s-a ținut la ora locală 10:00 în memoria celor care au trecut prin calvarul deportărilor, precum și depuneri de flori la monumentele ridicate în amintirea acestora, conform Deschide.md.

Autorităților publice li s-a recomandat să-și adapteze programul, iar mass-media să țină cont de specificul zilei de 6 iulie.

Cu acest prilej la Muzeul Național de Arheologie și Istorie a fost inaugurată expoziția comemorativă „Destine încarcerate’, unde au fost expuse fotografii, scrisori ale persoanelor deportate, precum și alte exponate din epocă. Un miting a avut loc la monumentul din fața Gării feroviare din Chișinău.

Această zi de comemorare a fost instituită în scopul conservării în conștiința publică a paginilor tragice din istoria Republicii Moldova ce țin de represiunile în masă din perioada deportărilor, precum și al educării tinerei generații în spiritul libertății, democrației și al respectului pentru personalitatea umană, scrie sursa citată.

Primarul de Chişinău, Dorin Chirtoacă, a declarat că, dacă va mai exista vreodată intenţia ca Rusia să ocupe Moldova, acest lucru nu se va produce, fiindcă oamenii care au avut de suferit în acele timpuri, pe urma deportărilor, se vor răscula.

Premierul Pavel Filip a comemorat victimele deportărilor regimului stalinist

Premierul Pavel Filip a depus, în dimineața zilei de astăzi, flori la monumentul “Trenul Durerii” din scuarul Gării Feroviare, edificat în memoria victimelor celui de-al doilea val al deportărilor regimului comunist din anul 1949. La eveniment au mai participat Președintele Parlamentului, Andrian Candu, membri ai Cabinetului de miniștri, deputați, oameni de cultură, precum și cei care au avut de suferit de pe urma deportărilor și rudele acestora, a relatat pentru MOLDPRES Biroul comunicare şi relaţii cu presa al Executivului.

„Este o datorie morală să comemorăm victimele deportărilor. Data de 6 iulie 1949 a reprezentat apogeul terorii deportărilor, când mai mulți moldoveni care reprezentau elita țării noastre în domeniul medicinii, educației, culturii, dar și alți oameni înstăriți de la sate au fost deportați în Siberia. Această zi ne va aminti acele lecții dure ale istoriei și, din punctul meu de vedere, politicienii trebuie să tragă concluziile necesare astfel încât să avem toleranță în societate și să facem tot posibilul ca aceste fapte să nu se mai repete niciodată”, a menționat Pavel Filip.

 Amintirile dureroase ale oamenilor care au fost victime ale deportărilor

 Foşti deportaţi, rudele acestora şi demnitari au comemorat astăzi, la Chișinău, cel de-al doilea val de deportări staliniste, din 1949. Datele cu care operează istoricii arată că peste 11 mii de familii din RSSM Moldovenească de atunci au fost duse în regiuni îndepărtate ale Uniunii Sovietice.

Feodora Marcoci avea zece ani când, împreună cu mama sa şi trei surori, au fost trezite din somn, urcate cu forţa în vagoane de vite de angajaţii securităţii şi duse la mii de kilometri distanţă de casa lor.

„Ţin minte că noaptea au venit, au bătut în geamuri, au stricat geamurile şi au spus să deschidă uşile. Ne-au urcat în căruţe şi ne-au dus până la Drochia. Acolo ne-au încărcat în vagoane. Au venit cu căldări cu nişte mâncare din pepeni muraţi. Mâncare care noi nu eram obişnuiţi să mâncăm”, a declarat victimă a deportărilor, Feodora Marcoci.

La întoarcere, familia înstărită de cândva nu a mai găsit nimic din gospodăria lor.

„Nici bulgăre de zid nu era împrejurul casei noastre. Nu era nimic. Ne-au dat acolo într-o văgăună un locuşor de casă şi au făcut părinţii o căsuţă. Aşa un sărăieş unde ne-am putut adăposti”, a relatat Feodora Marcoci.

Pentru Leonid Trofim ziua de 6 iulie este una neagră, chiar dacă familia sa a scăpat ca prin urechile acului de deportări, pentru că nu se afla acasă.

„Am umblat prin poduri, prin poieţele, prin saraiuri, prin paie. Mai mult acasă nu ne-am întors. Când am revenit nici în sat nu am intrat vreo două zile. Ne-au spus că ne-au căutat pe la rude, cunoscuţi şi nu ne-au găsit”, a specificat victimă a deportărilor, Leonid Trofim, potrivit publika.md.

Ajutoare din partea statului moldovean

Aproximativ 9.000 de persoane deportate și deținute pe motiv politic vor beneficia de ajutoare materiale unice a câte 700 de lei fiecare din partea statului moldovean, cu prilejul Zilei Comemorării victimelor stalinismului, relatează Moldpres. Potrivit serviciului de presă al ministerului muncii, protecției sociale și familiei, au fost alocate pentru asta 6,5 milioane de lei din rezervele fondului republican de susținere socială a populației. Beneficiarii din Chişinău vor putea ridica banii de la filialele Moldinconbank, iar cei din localitățile țării de la oficiile poștale.

Ziua victimelor stalinismului, 6 iulie, a fost instituită printr-o hotărâre a Parlamentului din 22 mai 2008.