100 de avocaţi admişi la Cluj

Pe lângă faptul că cei care au terminat anul acesta Facultatea de Drept şi au vrut să intre în avocatură au fost extrem de slab pregătiţi, mulţi dintre cei care au reuşit să absolve examenul se declară nemulţumiţi de modul în care a decurs examenul la Cluj. Unii spun că printre candidaţi au fost şi candidaţi care înşirat zeci de pagini de polologhie şi au fost admişi, iar alţii spun că au fost respinşi, chiar dacă au prezentat o lucrare bună. Majoritatea celor nemulţumiţi spun că preferă să intre în baroul paralel, cel înfiinţat de avocatul Pompiliu Bota, acuzându-i majoritatea colegilor care au ales baroul tradiţional că au pile şi intră pe bani.

Săptămâna trecută s-a încheiat prima probă pe care absolvenţii Facultăţilor de Drept au trebuit să o dea pentru a intra în profesia de avocat. În Cluj Napoca au venit candidaţi din 5 judeţe (Cluj, Sălaj, Bistriţa-Năsăud, Alba, Sibiu şi Mureş) şi la examen s-au înscris 300 de persoane. Dintre acestea, abia 100 au reuşit să ia peste 70 de puncte, baremul minim pentru admiterea primului examen. Cei 100 vor mai avea de dat alte trei probe la mijlocul acestei luni, după care, în mod normal urmează intrarea în Barou.
Marea parte a celor care au aflat că au picat acest examen au făcut contestaţii, dar în mod ciudat, toate aceste contestaţii au fost respinse în masă.
“Analizând contestaţiile la baremul de evaluare la testul tip grilă, precum şi opiniile formulate de membrii Comisiei de soluţionare a contestaţiilor la barem, se resping toate contestaţiile la baremul de notare şi evaluare, formulate de candidaţii care s-au prezentat la proba de examen din data de 07 octombrie 2011”, arată comisia de examene.
Unul dintre candidaţii care au luat primul examen, dar nu este mulţumit de punctajul primit, spune că a văzut colegi care au scris 10 de pagini de polologhie şi pe care îi ştie că au relaţii în barou. Conform viitorului avocat, cei care înşirat texte pe zeci de pagini ar fi putut scrie şi un comentariu la un meci de fotbal pentru că oricum “sunt” aleşii care vor intra în mod cert
“Am văzut ca au fost persoane care au scris câte 16 pagini la examen aşa că marea mea nedumerire este că ce poţi să scrii în atâtea pagini despre subiectele date!? Pe câţiva îi cunosc drept “piloşi” şi ştiu că nu au făcut mare lucru în facultate. Ăştia cred că au scris polologhii care nu au nici o legătură cu examenul şi au scris atât ca să nu poată comenta nimeni. Am văzut subiectele,  baremul de corectare şi  nimic nu motivează scrierea a 16 pagini. Mie unul mi-ar fi foarte greu să scriu atâtea pagini fără să aberez. Oricum cred că ei nu vor ajunge avocaţi, ci nişte papagali tocilari pentru că trebuiesc lăsate sinapsele să îşi facă meseria. Avem circumvoluţiuni pe creier, care trebuiesc folosite când interpretezi un text de lege şi trebuiesc făcute o serie de legături”, spune candidatul.

Norocoşi şi ghinionişti cu robă

Un alt candidat care, nu a fost atât de norocos spune că şi-a corectat lucrarea după baremul afişat şi i se pare imposibil ca lucrarea lui să fi fost notată doar cu două puncte, în condiţiile în care un punct se acordă din oficiu.
“Mi se pare halucinant ce s-a întâmplat! Cum este posibil ca o lucrare corectată de mine după barem cu punctaj minim şi punctată cu 8 să ajungă să primească de la examinatori puţin peste trei puncte în condiţiile în care fiecare a primit un punct din oficiu?!Am crezut că au pierdut din paginile pe care le-am predat, am făcut contestaţie, dar nimic. Cu siguranţă a fost ceva la mijloc că nu se poate întâmpla aşa ceva! M-am pregătit, am ştiut subiectele şi am completat absolut toate întrebările. Plus că examenele astea mi se par oi aberaţie! Un absolvent de electronică e electronist, un absolvent al şcolii de şoferi e şofer, dar un absolvent de Drept nu poate profesa până nu mai dă şi alte examene care nu au nici o legătură cu examinarea universitară! E posibil ca cineva care a promovat toate examenele, a absolvit examenul de licenţă şi nu are dreptul să intre pe piaţa muncii în domeniu dacă nu dă seria asta de examene şi nu cotizează. Aşa se întreţine un cerc vicios în care cei care dau şpăgi acum, iau pielea de pe oameni pentru a-şi recupera banii”, spune o absolventă de Drept, dar care nu a reuşit să treacă de acest examen.
Pe de altă parte, unul dintre cei “norocoşi” spune că, într-adevăr, examenul a avut şi câteva părţi “bizare”, dar care nu l-au deranjat pentru că a fost pregătit şi, drept urmare, a obţinut peste 8, în condiţiile în care cel mai mare punctaj a fost obţinut  de o singură persoană, de Diana Moldovan din Bistriţa Năsăud, care a luat 94 de puncte din cele 100.
El susţine că şi în momentul de faţă există unii avocaţi care au intrat pe “pile” şi nu ştiu cum să facă o cerere de studiere a dosarului sau că o cerere de înscriere de creanţă se timbrează, chestiuni elementare pentru un avocat.
“Eu am avut norocul ca şi în facultate şi în continuare, până voi intra în barou să mă susţină societate în baza unui contract pe care l-am încheiat. E o chestiune nouă pentru români dar se întâmplă şi la noi. Ştiu că se plătesc niste taxe destul de mari, mai ales cea fără chitanţă, cum i se mai spune, la intrarea în stagiatură, dar eu am norocul să mă susţină cineva cu banii, iar eu să mă susţin cu cunoştinţele. Din păcate, am observat şi eu că sunt unii avocaţi stagiari care  au promovat examenele şi, în mod inexplicabil, nu ştiu lucruri elementare cum ar fi să ceară la arhivă dosare la studiu numai dacă au delegaţie în dosar sau împuternicire pentru studiu dosar sau mai grav că nu ştiu că o cerere de înscriere creanţă se timbrează, ori că se trezesc în instanţă şi nu ştiu ce au cerut în acţiunea formulată. Dar sunt avocaţi pentru că în spate nişte nume cu rezonanţă. Eu am avut noroc că în facultate am participat la un concurs organizat de o multinaţională care îşi caută reprezentanţi pe care să îi “crească”. Mi-au plătit o parte din taxe, îmi vor mai plăti în continuare cu condiţia să lucrez la ei timp de cinci ani. E benefic pentru ambele părţi”, spune viitorul avocat.

Avocaţii cu caş la gură-disputaţi între barouri

O mare parte din cei care reuşesc să absolve examenele de intrare în avocatură spun că preferă să intre în baroul înfiinţat de Pompiliu Bota, cunoscut şi ca Baroul Constituţional. Acesta este motivul care a dus la un conflict extrem de acerb între cele două barouri: disputa asupra celor care fac primii paşi în avocatură şi care sunt dispuşi să plătească sume de mii de euro pentru a fi luaţi drept stagiari de către un cabinet de avocatură.
Astfel, din cauza faptului că pentru luarea unui stagiar într-un cabinet bun de avocatură, şpaga este de peste 10.000 de euro, tot mai mulţi tineri avocaţi se orientează către baroul Constituţional, unde se percepe o taxă de 2.000 de lei percepută sub forma unei donaţii.
“Păi, mai curând plătesc 2.000 de lei, cât e taxa la Bota (Baroul Constituţional-n.r.) decât să merg cu “plicul” la baroul tradiţional şi să plătim, pe deasupra, şi taxele de intrare”, spune unul dintre cei declaraţi admis la acest prim examen.
Interesant este că nici măcar Finanţele nu pot monitoriza veniturile unui barou sau ale avocaţilor pentru că ei funcţionează sub forma unei asociaţii lucrative, astfel căp supravegherea taxelor ţine în mod exclusiv de membrii baroului. Organizarea baroului Tradiţional este asemănătoare cu cea a unei organizaţii non-profit

“Nu în totalitate admiterea este condiţionată de şpagă. Este şi vina candidatului care se duce la cel care crede el că îi va garanta intrarea. Niciodată nu se va primi acea şpagă daca nu ar avea cine să o dea. Credeţi-mă că nu am dat şpagă, nu voi da şi voi putea să profesez. Am învăţat, sunt bună în comercial şi orice casă de avocatură de aici va fi bucuroasă să mă primească. Problema pe care o văd eu este condiţia înscrierii. Taxa de 2500-3000 lei a devenit principalul criteriu de departajare. Ai bani intri, nu ai bani nu intri, chiar dacă esti bine pregătit”, spune o absolventă a examenului.

Ce taxe plătesc avocaţii clujeni
La UNBR
Avocaţii definitiv-12 lei
Avocaţii stagiari-8 lei

La Baroul Cluj
Avocaţi definitivi-70 de lei
Avocaţi stagiari-20 de lei
Taxa de înscriere pe tabloul avocaţilor stagiari – 1000 lei
Taxa de înscriere pe tabloul avocaţilor definitivi – 2000 lei
Taxa de transfer în Baroul Cluj – 3000 lei

Taxa neoficială pentru intrarea în stagiatură
de la câteva mii de euro până la peste 10.000 de euro

CIFRĂ
800 de lei este taxa pentru examenul de intrare în avocatură

Răzvan Robu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here