Curtea de Apel Cluj ar dori generalizarea, la nivelul întregii țări, a modului în care lucrează cu presa

Consiliul Superior al Magistraturii analizează în perioada imediat următoare modul și măsura în care presa va avea acces la dosarele penale. Cel mai dur adversar al accesului reprezentanților media la dosarele penale este Curtea de Apel Cluj, în ciuda faptului că, în raportul bilanțului de activitate pe anul 2013 transmis presei săptămâna trecută  capitolul referitor la transparență era îngroșat și prezentat cu mândrie. Deși interesată direct în chestiune, presa nu este partener la această dezbatere. Experiența noastră cu reprezentanții Curții de Apel Cluj ne-a învățat că oricum accesul presei la dosarele penale nu există atunci când Curtea nu dorește să îl acorde.

CSM a publicat în această săptămână propunerile pentru modificarea ghidului care reglementează relaţia dintre jurnalişti şi instanţe. Cel mai disputat aspect este legat de accesul la documente precum rechizitoriul. Acesta este documentul  care rezumă probatoriul dosarului şi în care procurorii explică acuzarea. Conform ghidului actual, parchetele eliberează, la cerere, copii sau extrase din rechizitorii. Aceeași procedură este valabilă și pentru  documente ca referatele procurorilor cu propunerile de arestare preventivă. Un astfel de referat conţine acuzaţiile procurorilor în faza incipientă a dosarului şi motivul pentru care anchetatorii cred că suspectul trebuie să fie arestat. Potrivit documentelor publicate de CSM, o parte dintre judecători susțin că mass-media nu mai trebuie să aibă acces la rechizitoriile dosarelor sau la referatele cu propunerile de arestare preventivă. Pe de altă parte, există voci care susțin că documente precum referatul cu propunerea de arestare preventivă pot fi eliberate presei. Punctul în care toată lumea a căzut de acord este cel referitor procedura de cameră preliminară, pentru care judecătorii şi procurorii au admis că presa nu trebuie să aibă acces la documente. Oricum, în Noul Cod de Procedură Penală, camera preliminară a fost declarată nepublică, ceea ce înseamnă că deşi toate dosarele penale sunt publice, primele termene se vor judeca în secret, departe de ochii presei.

Până acum, în baza ghidului de colaborare presă – magistraţi şi în baza legii 544/2001, presa avea acces la documente precum: rechizitorii, referate cu propuneri de arestare, sentinţe judecătoreşti. Jurnalistul formula o cerere la instanţă sau parchet prin care solicita aceste documente. După ce datele cu caracter personal precum CNP-ul, adresa erau anonimizate, parchetul sau instanţa transmitea documentul. În cazul referatelor şi a rechizitoriilor, acestea erau transmise presei după trimiterea la instanţă a acestor documente. În varianta nouă, cea agreată de către cele mai multe instanțe, singura diferenţă este aceea că au fost introduse noi acte procedurale rezultate din prevederile Noului Cod Penal şi cel de Procedură Penală. Față de aceasta, Parchetul General condus de Tiberiu Niţu a propus ca soluţiile de clasare să nu mai fie publice, ceea ce presupune secretizarea soluțiilor de Neîncepere a Urmăririi Penale. În plus, Parchetul General a mai propus şi ca documentele dosarelor penale scrise de procurori să nu mai fie transmise către presă de parchete, ci de către instanţe. Dacă la acest interval se adaugă și acela în care dosarul este în procedură de cameră preliminară, care, așa cum spuneam, este nepublică, perioada în care un jurnalist află sau primeşte acces la un dosar, ar putea fi foarte lungă.

Să le dăm cu picătura

Curtea de Apel Cluj a avut cel mai radical discurs și susţine secretizarea totală a cauzelor penale. „S-a apreciat că acest articol va trebui înlăturat complet având în vedere caracterul nepublic al urmăririi penale cât şi faptul că procedurile în faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi şi a celui de cameră preliminară se desfăşoară în cameră de consiliu, în condiţii nepublice.” 

Procedura pe care o propune Curtea de Apel Cluj pentru relația cu media este următoarea: ”Se transmite doar un comunicat de presă în cazurile în care există un interes public deosebit. Această soluţie se impune şi în cazul   încheierii cu inculpatul a unui acord de recunoaştere a vinovăţiei, pentru că, se apreciază, că şi în această situaţie, inculpatul trebuie protejat faţă de interesul media”, a transmis Curtea de Apel Cluj.

Actele de putere, dovadă de anxietate

Așa cum ne-a obișnuit, Curtea de Apel Cluj îmbracă în intenții nobile gesturile sale  dictatoriale. În opinia noastră, Curtea de Apel Cluj nu dorește atât protejarea inculpaților față de mass media, cât vrea a se proteja pe sine în relație cu aceasta, anxietatea sa relativ la presă manifestându-se prin secretizarea cazurilor de care jurnaliștii s-au arătat interesați. Astfel, în luna octombrie a anului trecut, judecătorii de la Curtea de Apel Cluj au declarat secrete două procese de maxim interes pentru clujeni. Actorii principali ai celor două procese sunt persoane publice, iar faptele pentru care erau judecate nu țineau de aspecte particulare ale vieților lor, ci tocmai de fapte comise din poziția de funcționari publici. Unul dintre procesele declarate nepublice în luna de grație octombrie 2013 a fost acela în care deputatul PNL, Steluța Cătăniciu, atacase rezoluția ANI care o declarase incompatibilă deoarece semnase o hotărâre a consiliului local, la momentul când ea era consilier, de închiriere a unui spaţiu al primăriei către o societate pe care o reprezenta, ca avocat, în instanţă. Cu puțin timp înainte fusese declarat secret procesul în care se judecă dosarul fostului şef al Inspectoratului Judeţean de Poliţie Cluj, Ioan Păcurar, referitor la diferenţele semnificative între veniturile şi cheltuielile acestuia. Jurnaliştilor le-a fost  interzisă participarea la şedinţele de judecată pe motiv că se pune presiune pe magistrat. Singura soluție de a avea o justiție transparentă este să găsim magistrați mai puțin delicați.