Drumul dintre Dej şi Baia Mare construit ca o zugrăveală ieftină

Drumul DN 1 C, care leagă Dejul de Baia Mare, este o arteră importantă. În 2011, pentru reabilitarea acestui tronson, CNADNR a organizat o licitaţie cu o valoare de 241 de milioane de lei + TVA pe care a câştigat-o firma spaniolă FCC Construction, iar proiectantul lucrări a fost societatea Iptana. Acum lucrările sunt încheiate, însă, începând de la proiectant până la constructor au fost uitate construirea canalului colector, a trotuarelor din localităţi, iar căile de acces în zonele intravilane au fost făcute doar pentru autovehicule ”normale”, arată un răspuns al Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine, patronat de ministrul Dan Şova.

Drumul dintre Dej şi Baia Mare (DN1 C) a fost construit de FCC Construction, societate spaniolă abonată la lucrările de acest fel pe bani publici, iar proiectantul a fost SC Iptana, firmă abonată şi ea la lucrări similare.

În prima parte a anului trecut, lucrările au fost terminate, dar la scurt timp au apărut o serie de probleme legate de modul în care a fost construit DN 1C. În primul rând, porţiuni întregi din terasamentul şoselei au început să se surpe din cauza unei consolidări defectuoase, într-o zonă unde ar fi trebuit să fie trei benzi de circulaţie, proiectantul şi constructorul au făcut doar două. De asemenea, tot pe unele zone nu există canal colector, astfel că apa se scurge în curţile locuitorilor din zonele intravilane pe unde trece acest traseu, iar în alte zone intravilane nu a fost proiectat şi nici construit trotuarul. Însă o problemă majoră o constituie modul în care au fost construit căile de acces în curţile celor au proprietăţi adiacente la DN 1C. Dimensiunile podeţelor de acces variază ca lăţime între 3 şi 3,4 metri şi formează cu şoseaua un unghi de 90 de grade, iar intrarea pe podeţ şi partea carosabilă a şoselei nu există acostament. Aceste deficienţe fac accesul, mai ales cu tractoare şi utilaje agricole extrem de dificil, în unele locuri, imposibil. Din acest motic s/au produs şi o serie de accidente pe porţiunile respective.

Şova discriminează autovehiculele

În această situaţie, reprezentanţii Departamentul Pentru proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine, condus de ministrul Dan Şova, spun că Beneficiarul proiectului, adică CNADNR, nici măcrt nu a cerut construirea unor căi de acces în curţile oamenilor, iar constructorul, dintr-o mărinimie antreprenorială, a încercat să se adapteze cerinţelor celor din zonă pentru ”vehiculele de dimensiuni normale”.

”În cadrul contractului de reabilitare DN 1C Dej – Baia Mare lucrările au fost executate pe baza unui Proiect care respectă reglementările în vigoare. Responsabilităţile şi obligaţiile contractuale ale constructorului includ executarea acceselor la proprietăţile adiacente drumului naţional, acestea fiind realizate conform contractului, astfel încât vehiculele de dimensiuni normale să poată intra sau ieşi fără a depăşi axul drumului. Prin cerinţele Beneficiarului aferente contractului, antreprenorului nu i s-a solicitat să asigure accese suplimentare sau să extindă accesele la toate proprietăţile existente. totuşi, constructorul a încercat să se adapteze anumitor cerinţe locale, cu încadrarea în valoarea din contract.  Având în vedere aspectele anterior menţionate, considerăm că acest contract de reabilitare respectă legile în vigoare, inclusiv pe cele care reglementează construirea de drumuri, iar în măsura posibilităţilor a ţinut cont şi de situaţia concretă din teren”, arată biroul de presă al ministrului Dan Şova

Contracte ”surpate” cu Iptana şi FCC

De numele firmei Iptana se leagă o serie întreagă de proiecte care au fost terminate cu ”cântec”. În 1991, SC Iptana Bucuresti – fostul Institut de Cercetare şi Proiectare pentru Transporturi terestre (auto şi feroviare), Navale şi Aeroportuare (din cadrul Ministerului Transporturilor, n.r.) – a efectuat un studiu privitor la amplasarea viitoarei autostrăzi Transilvania. În aceeaşi perioadă, Iptana apărea sub forma unei societăţi mixte conduse de Stanciu, Iptana-Search, în care capitalul american era de 51% iar cel românesc 49%, . După 1999, a fost cumpărat şi pachetul minoritar de acţiuni, iar Iptana-Search a devenit SC Search Corporation. Cu toate acestea, conform unor informaţii, Stanciu „dirija” activitatea SC Iptana. În 4 iunie 2002, SC Iptana primeşte un contract de 10, 5 milioane de euro pentru proiectul de reabilitate a DN 73. În aceeaşi zi, mai obţine şi proiectul de reabilitare DN 6, unde SC Iptana câştigă 5,5 milioane de euro. În 2003, după o licitaţie „restrânsă”, consorţiul Parson&Search beneficiază de un contract de consultanţă şi asistenţă la DN7 în valoare de 4,44 milioane euro. Pentru proiectul de reabilitare la DN 1, Iptana primeşte 1,7 milioane de euro. Reabilitarea DN 67 B aduce în conturile SC Iptana 182.230 de euro, proiectul la DN 15 Topliţa – Bacău, încă 96.168 euro iar pentru lucrări la DN 1 B Ploieşti-Buzău statul dă 42.571 euro. Firma constructoare, FCC Construction a primit şi contractul de realizare a centurii ocolitoare a municipiului Gherla, unde valoarea totală a lucrărilor a fost de 7,932, 014.14 lei. Şi aici au fost probleme pentru că drumul s/a surpat la scurt timp după finalizarea lui.

Cadouri de la Iptana şi FCC Construction

Proiectul de reabilitare a DN 1 C Dej – Baia Mare a avut o valoare de 240.935.966 de lei, bani asiguraţi din fonduri europene şi de Guvernul României. Proiectantul lucrării a fost firma Iptana, iar constructorul societatea spaniolă FCC Construction. Sectorul de drum are o lungime de 86,49 de kilometri, iar lucrările au început în 2011, iar anul trecut s-au finalizat.. Titularul proiectului Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale, care este şi beneficiarul lucrării, a ”uitat” să ceară în caietul de sarcini realizarea de căi acces pe care oamenii din zonă să le poată folosi.