192.000 de euro despăgubiri pentru romii din Apalina

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat din nou România pentru abuzurile poliţiştilor asupra romilor. De data aceasta, cei care au reclamat intervenţiile oamenilor legii au fost romii din cartierul Apalina din Reghin, judeţul Mureş, cei care în septembrie 2006 au fost victimele unor bătăi crunte din partea agenţilor de ordine. Cei 27 de romi implicaţi în acest dosar vor primi despăgubiri totale de 192.000 de euro, bani ce vor fi plătiţi din bugetul public.

CEDO a condamnat România pentru încălcarea drepturilor omului, respectiv a dreptului la viaţă, a dreptului la integritate fizică şi a dreptului de a nu fi supus discriminării. S-a avut în vedere modul defectuos în care a fost derulată ancheta de către organele de urmărire penală, fiind astfel omisă constatarea şi sancţionarea promptă a neregulilor săvârşite prin purtarea abuzivă a poliţiştilor, fapte ce au generat suferinţe medicale majore, constatate prin certificate medico-legale, în rândul membrilor comunităţii de romi din Apalina.

Incidentul din 2006

Reclamanţii sunt 37 de cetăţeni români de etnie romă născuţi între 1937 şi 1990, se arată în decizia CEDO. Toţi sunt locuitori ai cartierului Apalina din localitatea Reghin. Pe 7 septembrie 2006 Augustin Biga, unul dintre reclamanţi, şi un prieten au fost implicaţi într-o ceartă într-un bar cu un poliţist. Poliţistul a depus imediat o plângere penală împotriva celor doi bărbaţi pentru ultraj. Conflictul a izbucnit în momentul în care poliţia s-a deplasat în cartierul Apalina, pentru a le înmâna citaţiile celor doi, cunoscuţi cu antecedente penale. Când au ajuns în cartierul Apalina, poliţiştii au fost întâmpinaţi de o mulţime curioasă şi gălăgioasă de romi adunaţi în stradă.  Între forţele de ordine şi romi s-a iscat o ambuscadă, moment în care jandarmii au apelat la armamentul din dotare şi au tras mai multe focuri de avertisment, după care au folosit muniţie cu gloanţe din cauciuc şi iritant-lacrimogene. În urma conflictului, mai mulţi rromi şi doi poliţişti au fost răniti, iar două dintre autoturismele din dotarea Poliţiei au fost avariate.

13 romi au prezentat certificate medicale care confirmă prejudiciilor suferite în timpul incidentului. Certificatele atestă, în esenţă, răni prin împuşcare (în mare parte cauzate de gloanţe de cauciuc, o parte fără vreo informaţie despre tipul de glonţ care a provocat plaga), unele dintre ele necesitând intervenţii chirurgicale.

Anchete superficiale 

O anchetă penală a fost deschisă imediat de către autorităţile de urmărire penală pentru tentativa de crimă de gradul întâi. Toţi ofiţerii de poliţie prezente în timpul incidentului, precum şi 39 de victime au fost intervievate. S-au efectuat teste de laborator şi rapoarte medicale solicitat pentru a determina leziuni suferite pe ambele părţi, iar scena a ciocnirii a fost examinată.

În ianuarie 2007, organele de urmărire penală au pus capăt anchetei, cu o decizie care prevedea sancţionarea ofiţerilor implicaţi în incidentul, pe motiv că în mod evident, aceştia nu au încercat să îi omoare pe rromi, ci să descurajeze mulţimea. De asemenea, în noiembrie 2008, instanţa a decis că autorităţile nu au avut nicio intenţie de a comite vreo infracţiune, ofiţerii implicaţi acţionând în legitimă apărare şi în conformitate cu standardul procedurii pentru astfel de intervenţii. O anchetă a fost, de asemenea, lansată pentru comportamentul abuziv al forţelor speciale în timpul incidentului, dar ofiţerul responsabil a fost găsit nevinovat.

Magistraţii CEDO critică ancheta din România

Instanţa europeană a subliniat că forţele de ordine nu pot fi folosite în mod arbitrar şi excesiv, ci doar în situaţii în care este vorba despre luări de ostatici sau răpiri, ori în cazul în care sunt implicaţi infractori periculoşi sau înarmaţi cu arme de foc. În speţa de fata, CEDO a arătat ca nu a existat o explicaţie plauzibilă din partea autorităţilor pentru utilizarea forţelor speciale. CEDO a condamnat şi modul în care autorităţile române au derulat ancheta. Mai concret, procurorii au fost criticaţi pentru faptul că n-au efectuat nicio expertiză în dosar, n-au audiat pe toată lumea implicată, n-au stabilit motivele pentru care romii au fost împuşcaţi în spate şi nici dacă poliţiştii şi-au folosit armele de foc în încăierarea de la Apalina în urma căreia o femeie şi-a pierdut viaţa.

CEDO a mai stabilit că deşi autorităţile au reclamat faptul ca o mulţime furioasă, formată din peste 100 de romi a atacat poliţiştii, procurorul a audiat doar 29 de victime şi niciun alt participant din cei peste 100 de presupuşi scandalagii din rândul romilor. De asemenea, nici un martor nu a fost audiat. CEDO a mai subliniat faptul că niciun obiect (furci, topoare etc.) dintre cele cu care autorităţile reclamă că ar fi fost atacate de romi nu a fost găsit şi reţinut în cadrul cercetărilor efectuate de reprezentanţii parchetului. Deşi romii au reclamat în fata Parchetului faptul ca acţiunea poliţiei a avut o motivare rasistă, în special în ce priveşte utilizarea trupelor speciale de poliţie şi a forţei excesive, autorităţile nu au acordat atenţie acestui aspect în cadrul investigaţiei şi nu au audiat martorii şi poliţiştii cu privire la acest lucru.

România, condamnată

România a fost condamnată pentru încălcarea art. 2, 3 si 14 coroborat cu art. 2 si 3 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, iar victimele au primit suma totală de 192.000 de euro drept despăgubiri, împărţită astfel: 42.000 euro pentru cei şapte copii ai defunctei Ciorcan Susana şi câte 7500 euro pentru fiecare dintre cele 20 de victime.

În baza articolul 2 – dreptul la viaţă, şapte dintre reclamanţi – fiii şi fiicele unuia dintre locuitorii din Apalina, care au fost împuşcaţi în stomac în timpul incidentului – s-au plâns că viaţa mamei lor a fost pusă în pericol prin utilizarea forţei excesive de către poliţie, argumentând că mama lor a fost împuşcat cu muniţie şi că anchetele conexe derulate de autorităţile naţionale au fost inadecvate. Trei dintre reclamanţi s-au plâns, de asemenea, în temeiul articolului 3 (interzicerea tratamentului inuman sau degradant), că au fost victime ale vătămare corporală gravă, care le-a pus viaţa  în pericol, şi că ancheta autorităţilor a fost ineficientă.

În sfârşit, în baza articolului 14 – interzicerea discriminării,  coroborat cu articolele 2 şi 3, solicitanţii s-au plâns că prejudecăţile şi atitudinile ostile faţă de romi au jucat un rol decisiv rol în operaţiunea desfăşurată de poliţie în seara zilei de 7 septembrie 2006 – în special prin folosirea excesiva a forţei şi prin anchetele superficiale care au avut loc. Suma totală acordată drept despăgubiri este a doua ca mărime din istoria CEDO în cazurile în care sunt implicaţi romi, prima fiind o alta cauză în care Romani CRISS a sprijinit victimele pentru parcurgerea demersurilor juridice, anume cauza Moldovan şi alţii contra României (cunoscută drept cazul Hădăreni), în care CEDO a acordat aproximativ 470.000 euro.