Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au descins în sediul Direcției Regionale a Drumurilor și Podurilor (DRDP) Cluj pentru a demara cercetările privind centura de diamant. Persoanele cu probleme sunt cele implicate în scumpirea centurii de trei ori. Oricum, șeful actual al DRDP, Eugen Cecan, este într-o incompatibilitate clară, dar nu vrea să ia nicio măsură.

Actualul ministru al Transporturilor, Dan Șova, a spus că va face o anchetă la centura de diamante încă de pe vremea când era ministru delegat pentru proiecte de infrastructură de interes național și investiții străine. Au trecut aproape 100 de zile de la aceasta declarație și nu s-a întâmplat nimic concret. ”Acum s-a terminat centura și acum declanșăm ancheta. Și eu sunt curios să aflu și credeţi-mă că o să aflu, așa cum aflu despre toate contractele”, a declarat pe 21 noiembrie 2013 Dan Șova, care deținea portofoliul de ministru delegat pentru Proiecte de infrastructura de interes naţional şi investiţii străine. ”Vreau să aflu printr-o anchetă la CNADNR și de ce a durat atât de mult și cine a greșit și de ce a costat atât de mult și de ce a trebuit inaugurată de două ori de domnul Boc și refăcută din nou”, a spus Şova.

Nu s-a întâmplat nimic, singurul eveniment îmbucurător este faptul că în data de 24.02.2014 DNA-ul lui Traian Băsescu a ridicat de la DRDP Cluj documente. “Este păcat că CNADNR  nu este în stare să-și facă ordine în propria ograda. Faptul că până în acest moment CNADNR nu a putut să clarifice cele semnalate de către ministrul Dan Șova dovedește sau slaba pregătire profesională a echipei aflată la conducerea companiei sau lipsa de curaj în luarea unei decizii sau încă nu s-a luat decizia politică. Cu toate că sarcina era ușurată foarte mult de concluziile comisiei de anchetă numită de către fostul ministru Mihai Silagy. În ciuda acestui jaf, vinovaţi nu există. Ba chiar mai mult, vinovaţii sunt promovaţi. Revenind la Centura Est de Ocolire a municipiului Cluj Napoca, acum exact un an, aflat pe şantierul Centurii, fostul ministru de resort declara: „30% din lucrări au fost comisioane, iar 70% incompetenţă” şi era convins că acţiunea corpului de control va fi una foarte bună”, arată o sursă din domeniu.

 

Cu ce a greșit conducerea DRDP Cluj

“Astfel conducerea DRDP Cluj:

– a decis modificarea traseului variantei de ocolire Cluj – Est, fără a avea la bază o fundamentare corespunzătoare, în condițiile în care proiectul tehnic și indicatorii tehnico-economici erau deja aprobați prin HG nr.506/19.04.2006;

– a acceptat ca unul din cei doi antreprenori ai lucrărilor să renunțe la executarea lucrărilor aferente unui sector de drum, care avea probleme geologice;

– a organizat o procedură de atribuire neconformă, cu rezultate negative privind durata de execuție a lucrărilor. Organizarea procedurii a fost contestată la CNSC, iar acesta a dat câștig de cauză contestatarului.

– a urmărit în mod defectuos derularea contractelor încheiate pentru realizarea investiției, ceea ce a condus la depăşirea repetată a termenelor de execuție.

De asemenea, în urma Controlului s-au menţinut pe posturi persoanelor din cadrul DRDP Cluj direct implicate in implementarea proiectului: Ing. Teodor Gorcea – Director Adjunct DRDP Cluj, Ing. Violeta Alexa – Şef Serviciu DRDP Cluj, Ing. Ambrozie Fodor – Şef Serviciu DRDP Cluj, persoane care continuă să facă ceea ce au făcut şi până acum, adică să propună către CNADNR Bucureşti modificări de soluţii care duc mai departe la escaladarea preţului lucrărilor. Controlul a fost însă doar praf în ochi, pentru că nu au fost luate măsuri care să conducă la finalizarea lucrărilor cu încadrarea în costurile contractate sau cel puţin reducerea costurilor şi finalizarea lucrărilor. Controlul a fost doar un mijloc pentru ca fostul director al DRDP Cluj, Ioan Pantelimon să fie schimbat cu Eugen Cecan. A plecat PDL, a venit PNL, deşi puzderia de acte adiţionale care au declanşat escaladarea preţurilor poartă şi semnătura lui Cecan. Oricum, cei doi sunt obişnuiţi cu schimbările. În 2007, după alegerile din 2006, Cecan i-a făcut loc lui Pantelimon la şefia DRDP”, arată în continuare această sursă.

 

Mircea Pop și centura

Un exemplu similar este cazul unui personaj sinistru din istoria CNADNR-ului pe nume Mircea Pop, pentru care a trebuit să treacă mai bine de 6 luni de la data la care și-a dat demisia până la data la care a plecat efectiv de la conducerea companiei (februarie 2013 – septembrie 2013). El de altfel a fost și proiectantul centurii prin intermediul societății pe care a deținut-o, DP Consult. Gazeta de Cluj a primit pe adresa redacției un document exploziv care arată toate detaliile construcției centurii de diamant. Pentru cei mai puțin specialiști, expertiza pentru o lucrare aflată în execuție este necesară doar în două cazuri: când proiectantul a greșit când a ales soluțiile sau când antreprenorul nu a respectat proiectul. Deși în cadrul centurii de diamant indiciile arată mai mult spre faptul că proiectantul a greșit soluțiile, nimeni nu a spus asta în mod clar.

 

Cronologia centurii de diamant

2 Aprilie 2009 – Schimbare traseu care a implicat costuri suplimentare. După cum se observă, mutarea de traseu nu a fost benefică deoarece traseul nou se desfășoară pe zone instabile din punct de vedere  geotehnic.

3 Mai 2009 – Se reavizează noul traseu.

16 Martie 2009 – Actualizare Studiu de Fezabilitate 2009, întocmirea documentațiilor pentru avize și acorduri și obținerea acestora în numele beneficiarului și Asistență tehnică pentru obiectivul de investiții VARIANTA OCOLITOARE CLUJ EST – S.C. D.P. CONSULT S.A. CLUJ – NAPOCA – valoare de contract 557.814 lei – fără TVA. Cu toate că beneficiarul lucrării a plătit o sumă mare pentru servicii de proiectare – s-a decontat suma totală de 9.378.110 pentru servicii de proiectare – soluțiile nu au corespuns, fiind necesare foarte multe avizări ulteriore, mai precis un număr de 6 reavizări.

4 Iulie 2010 – Modificarea unor soluții tehnice care au generat costuri suplimentare.

5 Ianuarie 2011 – Modificare soluții tehnice la documentația “Varianta ocolitoare Cluj Est km 4+575 – 6+900”. Comparând avizul din iulie 2010 și cel din ianuarie 2011, beneficiarul a acceptat ca antreprenorul inițial JOINT VENTURE IMPRESA PIZZAROTTI – TIRRENA SCAVI (care se pare că a avut ingineri foarte buni care au fost conștienți că dacă mai rămân pe contract vor avea probleme deoarece soluțiile proiectate nu vor rezolva alunecările de teren) să se retragă de pe contract și să renunțe la lucrări în valoare de 13.041.191,99 lei și s-a acceptat prin încredințare directă ca firmele NEMZETKOZI VEGYPSZER ZRT – SC DIFERIT SRL să continue la o valoare de 73,704,853.65, mult mai mare decât valoarea lucrărilor la care s-a renunțat.

6 Aprilie 2011 – “Varianta ocolitoare Cluj Nord – Est km 1+600-4+520” – Avizarea de dispoziții de șantier care au generat costuri suplimentare. Concluzie: s-a încălcat Regulamentul Consiliului Tehnico Economic care nu permite avizarea dispozițiilor de șantier.

7 Aprilie 2011 – Modificare soluții tehnice faza Proiect Tehnic care au generat costuri suplimentare

8 Aprilie 2011 – Modificare de soluție pentru Execuția terasamentelor, rambleelor care a generat costuri suplimentare de 5.275.500 lei. Calitatea necorespunzătoare a pământurilor, sau la limita acceptabilității tehnice, a fost accentuată de precipitațiile abundente din cursul anilor 2007-2010 (cu precădere în 2008 și 2010, când media lunară a precipitațiilor din ultimii 10 ani a fost depășită cu 150 – 300%). Alunecările de teren, destabilizarea versanților, schimbarea regimului hidrologic al apelor de adâncime rezultate din infiltrațiile puternice a apelor de suprafață, au determinat o abordare tehnică din partea proiectantului adaptate la condițiile severe din punct de vedere meteorologic. Soluţiile de consolidare adoptate în urma expertizei tehnice au luat în calcul toate aceste ipoteze defavorabile, legate atât de natură pământurilor cât și de instabilitatea terenului și a versanților, nivele în continuă modificare a apelor de profunzime.

9 Octombrie 2011 – S-au avizat lucrări suplimentare de 3.664.828,46 lei (deoarece recuperarea de cheltuieli nu s-a putut face până în prezent deoarece s-a circulat pe acel drum tehnologic până în noiembrie 2013) pentru amenajarea unui drum tehnologic în vederea dării în circulaţie a variantei, aceste lucrări suplimentare au fost generate datorită faptului că beneficiarul a acceptat ca antreprenorul inițial să renunțe la lucrări și a încredințat aceste lucrări altui antreprenor la o valoare mult mai mare.

10 Mai 2012 – “Varianta ocolitoare Cluj Est km 4+575 – 6+982 – Optimizare soluții tehnice” care au generat costuri suplimentare.

11 Septembrie 2012 – Îmbunătățirea capacității portante la nivelul patului drumului utilizând geogrile armate la “Varianta ocolitoare Cluj Est TRONSON I, km 4+575 – 6+900” – întregul rambleu nu a corespuns din punct de vedere calitativ – a se vedea avizul din luna februarie 2013

Septembrie 2012 – Schimbare de soluție la solicitarea antreprenorului.

14 Septembrie 2013 – Avizarea de dispoziții de șantier care au generat costuri suplimentare

 

Incompatibilul Cecan

Eugen Cecan ar fi în incompatibilitate datorită deținerii simultan a funcției de consilier județean și director la DRDP Cluj. În aceeași situație s-ar afla Ștefan Bucur Stoica, care a fost consilier județean la CJ Dolj, dar și șef al DRDP Craiova. Instanța a decis definitiv și irevocabil că acesta este incompatibil. „Judecătorul   fondului   a   observat   că   legiuitorul   a   folosit noţiunea de „filială” care, prin definiţia dată de art. 42 din Legea 31/1990, este o societate comercială cu personalitate juridică. De asemenea, a reţinut că normele care reglementează incompatibilităţile sunt norme de excepţie, care nu pot fi extinse prin analogie şi la alte situaţii, care nu sunt expres reglementate prin acestea. Instanţa de fond a reţinut, din analiza înscrisurilor de la dosar, respectiv încheierea nr.1754/SC/2004 a Tribunalului Bucureşti, că CNADNR nu a înfiinţat filiale, iar din certificatul constatator nr.550570/2005  rezultă  că  „Direcţiile  Regionale”  sunt  sedii secundare. De asemenea, din adresa nr.7158/2011 emisă de ORC de pe lângă Tribunalul Dolj, la nivelul Judeţului Dolj nu a fost înregistrată o filială a CNADNR.

Or, în conformitate cu dispoziţiile legale care reglementează starea de incompatibilitate în speţă, Curtea a reţinut că cerinţele se referă la funcţia de director la o societate comercială de interes naţional care îşi au sediul sau care deţin filiale în unitatea administrativ teritorială respectivă, aspecte ce nu se regăsesc în cauză, fiind făcută dovada cu înscrisuri că societatea comercială de interes naţional CNADNR nu deţine sediul, acesta figurând în Municipiul Bucureşti, sau filiale în unitatea   teritorială în   cadrul căreia  reclamantul deţine   funcţia  de consilier judeţean. Împotriva acestei  sentinţe a declarat   recurs   pârâta   Agenţia Naţională de Integritate, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie. În dezvoltarea motivelor de recurs invocate, întemeiate pe dispoziţiile    art.  304  pct.8  şi  9  Cod  procedură  civilă,  recurenta – pârâtă a susţinut  în esenţă că instanţa de  fond  a interpretat  greşit actul   juridic dedus   judecăţii, schimbând natura   ori   înţelesul lămurit şi vădit   neîndoielnic al acestuia, hotărârea atacată fiind dată cu aplicarea  greşită a legii.

Astfel, recurenta-pârâtă a  susţinut că   instanţa   de fond a interpretat  eronat  dispoziţiile  art. 88 alin.(1)  lit.d) din  Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea  transparenţei în exercitarea demnităţilor  publice, a funcţiilor  publice  şi  în  mediul de afaceri, prevenirea  şi sancţionarea corupţiei, cu modificările  şi completările   ulterioare, reţinând   că în   speţă nu   ar   exista incompatibilitate între   funcţia de   consilier judeţean în cadrul Consiliului Judeţean Dolj a intimatului-reclamant   şi aceea de Director al Direcţiei Regionale  de Drumuri  şi Poduri Craiova, din cadrul   Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România SA, întrucât Direcţia Regională de  Drumuri  şi Poduri Dolj nu este  o filială a CNADNR. Examinând  sentinţa atacată în raport  de  criticile  formulate, de dispoziţiile legale incidente cât şi   în temeiul dispoziţiilor art. 3041 Cod procedură civilă Înalta Curte constată că recursul formulat în cauză este   fondat, reţinând incidenţa în cauză   a motivului de recurs prevăzut de  dispoziţiile  art. 304  pct.9 Cod procedură civilă, în considerarea argumentelor ce succed.

Potrivit   dispoziţiilor   art.   88   alin.(1)   lit.d)   din   Legea   nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea  transparenţei în exercitarea demnităţilor  publice, a funcţiilor  publice şi  în  mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările   şi completările ulterioare, funcţia de consilier local sau consilier judeţean  este  incompatibilă  cu  funcţia  de  preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager asociat, administrator, membri al consiliului de  administraţie sau cenzor la regiile autonome  şi societăţile  comerciale de interes local înfiinţate sau aflate sub autoritatea  consiliului local ori a  consiliului judeţean respectiv sau la regiile autonome şi societăţile comerciale de  interes naţional   care   îşi au sediul sau care   deţin filiale în unitatea administrativ teritorială respectivă. Astfel  cum  rezultă  din  materialul  probator  administrat  în cauză, intimatul-reclamant  consilier  judeţean în cadrul  Consiliului Judeţean  Dolj al cărui mandat a fost validat la data de  20 iunie 2008, a deţinut şi funcţia de  director al Direcţiei  Regionale de Drumuri  şi Poduri Craiova, din cadrul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri  Naţionale  din România, începând cu  data de  16 aprilie 2009.

Contrar  celor reţinute  de  instanţa de  fond  prin  sentinţa atacată,  Înalta  Curte constată că în cauză sunt îndeplinite condiţiile legale prevăzute de dispoziţiile art. 88 alin.(1) lit.d) pentru reţinerea  stării de  incompatibilitate a intimatului-reclamant  Stoica Ştefan Bucur. Conform art. 1 din OUG nr. 18/2003 Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri  Naţionale  din România SA a  fost  înfiinţată prin  reorganizarea  Regiei Autonome „Administraţia  Naţională a Drumurilor  din România”, iar potrivit  art. 43 alin.(3) din Legea nr.

31/1990 privind societăţile  comerciale, republicată „Celelalte  sedii

secundare – agenţii, puncte de  lucru sau alte asemenea sedii sunt dezmembrăminte fără personalitate juridică ale societăţilor comerciale   şi   se   menţionează   numai   în   cadrul   înmatriculării societăţii în registrul comerţului la sediul principal”. Din  perspectiva  acestor  prevederi legale  rezultă că  Direcţia Regională de  Drumuri şi Poduri  Craiova este sediu secundar al Companiei Naţionale de  Autostrăzi şi Drumuri  Naţionale  din România SA, societate comercială de   interes   strategic naţional, fiind menţionată în Certificatul constatator eliberat de Oficiul Registrului Comerţului Bucureşti  cu  nr. 550570/22.12.2006 (fila 43 dosar fond)”, se arată în sentința judecătorilor de la ICCJ.

 

Suntem curioși dacă vom vedea în următoarea perioadă și efecte ale anchetei DNA sau doar este un nou dosar de sertar…

 

Persoane direct implicate în implementarea proiectului

1. Ing. Mircea Pop – acţionar al societăţii S.C. D.P. CONSULT S.A. CLUJ – NAPOCA – Proiectantul lucrării – numit în iunie 2012 Director General Adjunct CNADNR – din septembrie 2012 Director General CNADNR cu preluare de atribuţii

2. Ing. Ioan PANTELIMON – Director DRDP Cluj: APRILIE 2005 – MAI 2007, IANUARIE 2009 – IUNIE 2012

3. Ing. Eugen CECAN – Director DRDP Cluj: MAI 2007 – IANUARIE 2009, IUNIE 2012 – PREZENT

4. Ing. Teodor Gorcea – Director Adjunct DRDP Cluj

5. Ing. Violeta Alexa – Şef Serviciu DRDP Cluj

6. Ing. Ambrozie Fodor – Şef Serviciu DRDP Cluj

Dan Sovacentura valcele apahida DRDP Cluj (10)

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.